Premierul Ludovic Orban a declarat joi că și-a propus obiectivul ca, în maximum cinci ani, România să depăşească valoarea medie a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor la nivel european. El anunță investiții de 40 de miliarde de euro în transporturi, scrie Digi24.
„Obiectivul nostru este ca, în următorii doi ani, să dăm drumul la aproape toate proiectele de care are nevoie România pentru a-şi asigura suportul indispensabil pentru dezvoltarea economică, pentru fructificarea oportunităţilor pe care le are România şi pentru a genera o dinamică economică fără precedent în România.
Nu vă ascund că obiectivul meu e ca în maxim cinci ani România să depăşească Produsul Intern Brut pe cap de locuitor mediu la nivel european şi, evident, venitul mediu pe care îl înregistrează cetăţenii la nivel european”, a spus prim-ministrul.
Planul lui Orban
El a adăugat că această creştere a veniturilor se va baza „pe piloni foarte solizi” şi nu pe creşterea „artificială” a consumului.
„Acest lucru se va baza pe piloni foarte solizi, care vor schimba politica de până acum, care a fost bazată pe creşterea artificială a cererii, a consumului, prin pârghiile guvernamentale de creştere a unor categorii de venituri care se află în pixul Guvernului şi care au generat grave dezechilibre economice şi au redus grav potenţialul de dezvoltare economică a României, prin neglijarea investiţiilor, a factorilor de stimulare a dezvoltării capitalului autohton, prin tratamentul grosolan, de multe ori, faţă de investitori”, a susţinut Orban.
Investiţii de 40 de miliarde euro
Orban a arătat că Guvernul intenţionează să investească 40 de miliarde de euro în infrastructura de transport rutier şi feroviar, dar şi prin dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în Bucureşti şi în alte oraşe. În ceea ce priveşte navigabilitatea Dunării, premierul a susţinut că lucrările pentru acest lucru sunt „fundamentale” şi pot contribui la punerea în valoarea a importanţei geo-strategice a României.
Orban a vorbit despre „decizii catastrofale luate în ultimii 6-7 ani” în domeniul energiei, susţinând că au fost luate decizii administrative şi guvernamentale „care au permis ca contractele de furnizare să ducă la preţuri extrem de ridicate şi la reducerea competitivităţii acestor companii”.
România avea, în 2018, cele mai ridicate disparităţi la nivelul Uniunii Europene între regiunile cu cel mai ridicat şi cel mai scăzut PIB per capita, potrivit Eurostat. Astfel, în Macroregiunea Unu (Nord-Vest şi Centru) PIB-ul regional per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) era de 62% din media Uniunii Europene, Macroregiunea Doi (Nord-Est şi Sud-Est) la 47%, Macroregiunea Trei (Sud – Muntenia şi Bucureşti – Ilfov) la 96% şi Macroregiunea Patru (Sud-Vest Oltenia şi Vest) la 58%.
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC AUSTRIA