O decizie adoptată la nivel internațional pregătește schimbări importante în modul în care guvernele vor reacționa la viitoarele crize sanitare. Documentul stabilește obiective ambițioase pentru dezvoltarea medicamentelor și vaccinurilor, extinderea sistemelor de supraveghere epidemiologică și combaterea informațiilor medicale considerate false. Votul nu a fost unanim, iar opoziția unor state importante arată că există diferențe semnificative privind limitele cooperării internaționale. Măsurile propuse readuc în discuție experiența pandemiei de COVID-19 și raportul dintre sănătatea publică și libertățile individuale.
153 de țări au votat pentru noua declarație privind pandemiile
Adunarea Generală a ONU a adoptat luni, 12 octombrie 2026, o declarație politică privind prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii. Rezoluția a primit 153 de voturi favorabile, trei voturi împotrivă și două abțineri. Statele Unite, Israel și Argentina au respins documentul. Noua Zeelandă și Paraguay s-au abținut. Textul fusese discutat inițial la reuniunea din 25 septembrie, dar obiecțiile unor delegații au împiedicat adoptarea sa prin consens, ceea ce a determinat organizarea unui vot formal.
Una dintre cele mai importante prevederi privește obiectivul de a face disponibile vaccinuri, tratamente și teste în primele 100 de zile ale unei amenințări pandemice. Documentul solicită investiții în cercetare, producție și distribuție, inclusiv dezvoltarea capacităților regionale. Scopul declarat este reducerea întârzierilor care au afectat accesul la produse medicale în timpul pandemiei de COVID-19. Termenul de 100 de zile reprezintă un obiectiv de pregătire și disponibilitate, nu o obligație de vaccinare a populației în acest interval.
ONU cere combaterea reticenței față de vaccinare și a dezinformării
Un alt punct sensibil al declarației privește combaterea reticenței față de vaccinare, a dezinformării medicale și gestionarea așa-numitei „infodemii”, termen utilizat pentru circulația excesivă a informațiilor false sau înșelătoare în timpul unei crize sanitare. Aceste prevederi au provocat critici privind riscul restrângerii dezbaterii publice și al intervenției autorităților asupra exprimării opiniilor medicale. Textul nu stabilește însă un mecanism de cenzură obligatorie și nu autorizează automat guvernele să impună vaccinarea sau restricții de circulație.
România se află printre statele care au susținut declarația. Rezoluția este una politică, fără caracter juridic obligatoriu. Eventualele măsuri naționale trebuie adoptate separat, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu obligațiile statului în materia drepturilor fundamentale.
Vezi și: Anunțul OMS: Acord mondial pentru Tratatul pandemic. Von der Leyen: „Teste, tratamente și vaccinuri”
Statele Unite au respins documentul. OMS cere continuarea negocierilor
Washingtonul a explicat că nu poate susține un text care, în opinia reprezentanților americani, nu respectă suficient limitele politicilor naționale. Potrivit relatării ONU din 12 octombrie, declarația a fost adoptată în pofida acestor obiecții. Organizația Mondială a Sănătății a salutat votul, iar directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus a declarat: „Lumea a parcurs un drum lung de la COVID-19”. OMS solicită finalizarea negocierilor privind schimbul de agenți patogeni și distribuirea beneficiilor rezultate din cercetare.