Neutra Austrie vrea să se ia la trântă cu șușaneaua atomică de la Bruxelles. Ministra protecției mediului, reprezentantă a partidului Verzilor, din guvernul de coaliție cu popularii de la Viena a anunțat la început de an că ”nu merge așa”.
Marca „verde“ trebuie avută și mai ales prezentată ca atare băncilor și finanțatorilor doar pe produsele cu conținut… verde.
Austria nu acceptă „Greenwashing“ propus la ceas de seară pe 31.12.2021 de Comisia Europeană și o va da în judecata. Șansele de reușită fiind probabil egale cu zero, durata procesului de până la trei ani.
Concertul de Anul Nou de la Viena: cancelarului îi e frică de destin?
Franța și Polonia vor putea începe să-și construiască centralele atomice, investitorii ar putea fi eventual mai greu de găsit, scrie cotidianul vienez KURIER într-un editorial sub sugestivul titlul „Actul de forță zadarnic al Austriei împotriva puterii atomice verzi“.
Este citat din ziarul praghez Lidove Noviny: „Energia atomică e fără emisii? Chiar și copii din școala primară pot răspunde afirmativ la această întrebare.
De neînțeles rămâne doar de ce ar trebui ca energia atomică să fie din acest motiv și sustenabilă?
Cancelarul socialist Bruno Kreisky (1970-1983) a crezut și el că energia atomică, folosită în scopuri pașnice, îi va putea folosi politic.
A condiționat rămânerea sa la putere cu reușita primului referendum privind aprobarea legii care permitea punerea în funcțiune a primului reactor nuclear austriac de la Zwentendorf, aflat pe malul Dunării.
Cine, câți și cum mai sunt românii din Austria
Poporul suveran al micii Austrii a votat însă împotrivă, întărâtat partizan de conservatori, datorită implicării personale a cancelarul federal socialist în punerea în funcțiune a centralei, sub influența partidului popular, de opoziție, care – deși a fost cel care a inițiat proiectul – nu a putut scăpa ocazia de a-l compromite pe cancelar.
Kreisky nu a demisionat în noiembrie 1978 (cu mult timp înainte de catastrofalul accident nuclear de la Cernobâl din aprilie 1986) iar proiectul, care era deja construit (îi mai lipsea doar încărcarea nucleară) a fost pus pe butuci și a rămas și astăzi un muzeu, centru experimental și producător de energie…, culmea sustenabilă, având pe acoperiș câteva panouri solare.
Până astăzi energia nucleară, produsă pe teritoriul Austriei, a rămas un subiect politic tabu
Orgoliul politic partizan scotea din priză la referendum, cu doar 50,3% o viitoare posibilă viitoare independență energetică iar până astăzi energia nucleară, produsă pe teritoriul Austriei, a rămas un subiect politic tabu.
A fost însă și momentul nașterii interesului public față de o nouă democrație participativă, un activism al tinerilor nonconformiști, sprijinit și din afara țării, din care s-a cristalizat mișcarea ecologistă a… verzilor de mai târziu.
Austria, 500 de euro bonus de vaccinare. Cumpără guvernul bunăvoința oamenilor? Pe banii tuturor
Datorită planurilor Comisiei Europene de a completa lista, prin intermediul căreia Bruxelles-ul dorește să clasifice investițiile în centralele electrice pe gaz și în centralele nucleare ca fiind „prietenoase cu clima”, în anumite condiții, proiectele viitoare din aceste sectoare foarte profitabile devin printr-un artificiu democratic mai mult decât bancabile, deoarece banii vor fi direcționați către noile tehnologii pentru a decarboniza economia UE și astfel se stabilesc stimulente consistente pentru investitori.
Propunerea nemțoaicei Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, este o lecție de politică reală, un demers care se va bucura de sprijinul majorității țărilor membre ale UE, nu doar de cel al președintelui francez Emanuel Macron și mai mult, corespunde și interesului politic a țărilor membre din Europa centrală și de est.
Austria, înconjurată de numeroase reactoare nucleare
Experiența micii Austrii cu energia nucleară a fost nu numai economic păguboasă ci și traumatizantă, din fericire însă doar politic, țara fiind astăzi înconjurată de numeroase reactoare nucleare: Germania (au mai rămas doar 3), Republica Cehă (6), Slovacia (4), Ungaria (4), Slovenia (1), Elveția (4).
Ceea ce face ca opțiunea austriacă de a fi fără centrale atomo-electrice în țară să nu-i crească neapărat și siguranța în fața pericolului repetării unei catastrofe tehnologice precum cele întâmplate la Cernobâl sau Fukushima în 2011.
Lucru cunoscut și de partidul Verzilor care astăzi, prin „Greenwashing“, sunt prinși într-un clenci politic pe care l-ar putea folosi ca pe un motiv plauzibil pentru a ieși de la guvernare. Kreisky, la vremea lui, nu a făcut-o. Vor avea astăzi ecologiștii mai mult curaj?
un articol de dr. Alex Todericiu, Viena
––––––––––––-
Mai multe știri din Austria pe Google News