Milioane de persoane din Austria nu vor mai primi bonusul climatic. Austria se confruntă cu un deficit bugetar mult mai mare decât s-a anticipat inițial, iar această situație a stârnit dezbateri intense la nivel politic și economic. Conform noilor prognoze, deficitul bugetar va depăși semnificativ limita de 3,0% impusă de criteriile Maastricht, ridicându-se la 3,3% pentru anul 2024, așa cum a declarat recent ministrul de finanțe Magnus Brunner (ÖVP). Alte estimări sugerează că deficitul ar putea ajunge chiar la 3,7% în acest an și la 4,0% în 2025. (Continuă după fotografie)
Milioane de persoane din Austria nu vor mai primi bonusul climatic
Situația financiară precară a țării a generat cereri urgente din partea economiștilor pentru implementarea unor măsuri de austeritate. Unul dintre principalele motive de îngrijorare este deficitul total de 14 miliarde de euro din bugetul național. Christoph Badelt, președintele Consiliului Fiscal, a subliniat că sunt necesare reduceri de cel puțin 2,5 miliarde de euro anual pentru următorii patru ani, pentru a stabiliza situația fiscală, scrie finanz.at.
Pe fondul acestor presiuni, s-au intensificat discuțiile despre eliminarea Klimabonus-ului, o măsură implementată ca parte a politicii de combatere a schimbărilor climatice, care recompensează cetățenii pentru impactul taxelor pe emisiile de carbon. Astfel, milioane de persoane vor fi lipsite de banii proveniți din bonusul climatic. (Continuă după fotografie)
>>> Citiți și: Crește șomajul în rândul românilor din Austria. „Sunt pe primele locuri în clasament, situația e gravă”
Schimbări propuse pentru Klimabonus
În prezent, Klimabonus-ul variază între 145 și 290 de euro pe persoană, fiind finanțat din veniturile suplimentare generate de taxele pe emisiile de CO2. Cu toate acestea, experții de la Institutul de Cercetare Economică (Wifo) și Institutul pentru Studii Avansate (IHS) consideră că acest bonus ar trebui să fie ajustat sau chiar eliminat complet, dacă nu aduce un beneficiu clar pentru economie.
Gabriel Felbermayr, directorul Wifo, a subliniat că toate subvențiile care nu contribuie la relansarea economică ar trebui revizuite, inclusiv Klimabonus-ul. Într-o notă similară, Holger Bonin, directorul IHS, a propus o reformă a Klimabonus-ului, sugerând că, în cazul în care nu este eliminat, ar trebui să fie aplicat pe criterii sociale, pentru a sprijini mai ales persoanele cu venituri mici.
>>> Citiți și: Carburanți mai ieftini ca înainte de războiul din Ucraina, o gură de aer pentru șoferii din Austria
Reacții politice și controverse
Anunțul noilor date despre deficit a provocat reacții puternice din partea opoziției, care acuză guvernul de lipsă de transparență. Potrivit acestora, cifrele reale despre deficit au fost ascunse intenționat înainte de alegerile naționale, iar populația nu a fost informată corect. În timpul campaniei, guvernul a raportat un deficit de 2,7%, iar mai recent de 2,9%, sub pragul de 3,0% impus de Maastricht.
În timp ce discuțiile despre măsurile necesare pentru reducerea deficitului continuă, viitorul Klimabonus-ului rămâne incert. Dacă acesta va fi eliminat sau modificat, va depinde de deciziile viitoare ale guvernului și de capacitatea acestuia de a gestiona criza bugetară fără a afecta în mod semnificativ politicile sociale și de mediu. Austria se află acum într-un moment de cotitură, iar soluțiile propuse pentru redresarea situației financiare vor avea un impact semnificativ asupra economiei și a populației în anii următori.