Un medic vienez avertizează asupra unei noi boli în rândul tinerilor. Tot mai mulți suferă de dureri cronice de gât și coloană cervicală, dar puțini iau măsuri. Fenomenul „Handy-Nacken” sau „tech neck”, a devenit parte a vocabularului digital – dar și al durerii cotidiene. O privire în orice metrou sau tramvai dezvăluie același tablou: capete plecate peste telefoane, bărbii sprijinite pe piept, ochi lipiți de ecrane. Potrivit medicului ortoped și traumatolog Martin Reschl din Viena, această poziție aparent inofensivă pune presiune enormă pe vertebrele gâtului, cauzând pe termen lung probleme serioase de sănătate.
Un medic vienez avertizează asupra unei noi boli în rândul tinerilor
Capul unui adult cântărește între 4 și 6 kilograme. Atunci când este în poziție neutră, mușchii gâtului îl susțin eficient. Însă, la doar 30-40 de grade de înclinare înainte, presiunea crește până la 20 de kilograme, iar dacă bărbia atinge pieptul, coloana cervicală suportă o greutate de până la 35 de kilograme. Această suprasolicitare constantă nu este resimțită imediat, dar în timp poate provoca hernii de disc, dureri nervoase, amorțeli în mâini și uzură prematură a articulațiilor gâtului, scrie heute.at.
Reschl avertizează că menținerea acelei posturi chiar și pentru 20 de minute, fără pauze, poate duce la inflamații și dureri persistente. Recomandarea sa este simplă și eficientă: schimbă poziția la fiecare 10 minute, indiferent dacă stai sau ești în picioare. Exercițiile zilnice sunt, de asemenea, esențiale pentru a întări musculatura profundă a gâtului. Printre cele mai utile: desenarea unei „opturi” în aer cu vârful nasului, mutarea privirii stânga-dreapta fără a întoarce capul și împingerea bărbiei înapoi cu două degete pentru a reveni la o postură corectă.
>>> Citiți și: Iată cum răcesc patul în Japonia în timpul valului de căldură: metoda tradițională pe care o poți face acasă
Copiii, tot mai afectați – adulții trebuie să fie un exemplu
Utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale începe tot mai devreme, iar copiii riscă să dezvolte probleme încă de la vârste fragede. „Chiar dacă organismul copiilor se poate adapta mai bine, primele efecte cronice pot apărea după 10-20 de ani”, spune Reschl. El subliniază importanța dialogului deschis cu cei mici și responsabilitatea adulților de a da un exemplu prin propriul comportament. „Suntem generația care poate schimba direcția – sau care va plăti prețul posturii greșite.”
Un semnal de alarmă pentru întreaga societate, acest fenomen este o consecință directă a unei lumi conectate, dar tot mai deconectate de corpul său. Dacă nu vrem ca viitorul să fie dominat de generații întregi cu gâtul încovoiat, e timpul să ridicăm privirea din ecran – și să ne îndreptăm, la propriu.
>>> Citiți și: Nici roșu, nici galben: aceasta este culoarea preferată a celor mai inteligenți oameni, potrivit psihologilor