Locuiești în străinătate și ai o moștenire în țară: unde se face procura pentru succesiune. Românii aflați în străinătate care, din diverse motive, nu pot veni în țară pentru dezbaterea unei succesiuni pot încheia procuri prin care să desemneze alte persoane să le reprezinte la birourile notariale. În funcție de scop (doar declararea opțiunii succesorale sau opțiunea succesorală și reprezentarea la moștenire), aceste procuri pot fi întocmite la notari din țările în care se află sau doar la consulatele României.
>>> Citește și: O moștenitoare din Austria caută 50 de persoane necunoscute pentru a dona 25 milioane de euro
Locuiești în străinătate și ai o moștenire în țară
Cu alte cuvinte, mandatarea unei persoane doar pentru acceptarea succesiunii se poate face la un notar din țara unde este succesibilul care nu poate fi prezent la biroul notarial unde se dezbate moștenirea. În anumite cazuri, poate fi acceptată și procura de reprezentare la moștenire întocmită de un notar din străinătate
Declarația de acceptare arată, totuși, numai că succesibilul și-a însușit calitatea de moștenitor. O procură care dă mai multe drepturi mandatarului este ”un act mai complex, cu conținut variabil” și poate fi întocmită la un notar din străinătate doar dacă decedatul era necăsătorit sau văduv și nu avea datorii.
Citiți și ► Moștenirea în România: ce se întâmplă dacă nu faceți succesiunea
Când este obligatoriu ca procura să aibă formă autentică notarială
Deplasările la consulat nu pot fi evitate dacă decedatul era căsătorit și/sau când moștenirea are și pasiv succesoral (datorii), pentru că în Codul civil există reglementări stricte în ceea ce privește aceste situații: ”Regimul matrimonial încetează la deces, iar lichidarea lui este strict reglementată.
Potrivit art. 320 din Codul civil, pot constitui act de lichidare doar hotărârea judecătorească definitivă sau înscrisul întocmit în formă autentică notarială. În procedura succesorală, creditorii moștenirii trebuie – potrivit art. 1155 Cod civil – să fie plătiți înainte de a avea loc partajarea bunurilor între moștenitori; datoriile moștenirii nu pot fi acoperite în întregime din sumele de bani rămase la deces, motiv pentru care stingerea lor se poate realiza prin darea în plată a unor imobile ce intră în masa succesorală – act care, de asemenea, trebuie să fie încheiat în formă autentică.”, mai arată președintele UNNPR în răspunsul oferit redacției noastre, pe care îl puteți citi în întregime în fișierul atașat articolului.
În acest context, e bine de știut că, de curând, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat organizarea, în 2023, a 144 de consulate itinerante (mobile) în 25 de state, pentru a oferi românilor din străinătate acces mai ușor la acte notariale, documente de călătorie și de stare civilă sau alte acte din România.