Pentru a sprijini tranziția către o mobilitate mai curată, mai ecologică și mai inteligentă, în conformitate cu obiectivele Pactului ecologic european, Comisia Europeană a adoptat mai multe propuneri care vor moderniza sistemul de transport al UE. În plus, cere linii feroviare de mare viteză care să permită trenurilor să circule cu 160 km/h sau mai repede până în 2040, an în care ar trebui finalizată și linia de mare viteză București-Budapesta.
Pasagerii români ar putea beneficia de o linie ferată de mare viteză care să lege Bucureştiul de reţeaua transeuropeană, iar proiectul s-ar putea materializa până în anul 2040, dacă se respectă planurile, a declarat comisarul european Adina Vălean.
„Suntem într-o colaborare permanentă cu Ministerul Transporturilor din România pentru planurile de infrastructură apropo de reţeaua transeuropeană de transport pentru o potenţială cale ferată de mare viteză pentru pasageri în România, care să fie traseul optimal şi ce cărămizi trebuie să punem din timp pentru pregătirea unui astfel de proiect care ar putea fi fezabil până în 2040, dacă ne ţinem de planuri, ne aşezăm de acum, le urmărim.
Acest proiect ar urma să lege Bucureştiul de reţeaua de mare viteză europeană. Ăsta este un nou deziderat pe care îl avem la nivel european pentru pasageri”, a precizat Vălean, citată de Agerpres.
Cât priveşte posibilitatea ca pasagerii să apeleze la tren pentru a veni de la Bruxelles la Bucureşti, Vălean a apreciat că această opţiune ar fi posibilă numai dacă distanţa poate fi parcursă sub trei ore şi, cel mai probabil, cu un o cursă de noapte.
„Noi ştim foarte bine că, pentru a face opţiunea pentru tren în locul avionului, trebuie ca distanţa să poată fi parcursă în condiţii bune, sub trei ore. Dacă nu faci mai puţin de trei ore, cetăţenii nu iau această alternativă. Şi nu vorbesc despre România, vorbesc despre toţi europenii. Să zicem, Bucureşti – Budapesta, prima etapă să ne legăm spre vestul Europei. Dar există un mare trend pentru reînfiinţarea trenurilor de noapte.
Există unul deja între Viena şi Bruxelles, (…) pare a fi un nou trend în politica europeană, capitalele statelor membre UE doresc să reinstituie acest serviciu, acum avem o discuţie pentru traseul Suedia – Danemarca – Germania – Belgia. Este un proiect care, până a fi sustenabil economic, trebuie subvenţionat. Dar aceste ţări doresc să facă, de exemplu, acest traseu cu tren de noapte. Bucureşti – Bruxelles nu poate fi un traseu decât într-o astfel de ipoteză, pentru că, altfel, distanţa e prea mare”, a explicat Adina Vălean.