Limba germană pentru străini: Integrarea străinilor nu mai este doar o chestiune de morală sau umanitate, ci o necesitate economică urgentă. Cel puțin asta afirmă Johannes Kopf, directorul Agenției Austriece pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMS), într-un interviu acordat publicației Heute. Într-un context în care Austria se confruntă cu un aflux tot mai mare de persoane slab calificate, Kopf trage un semnal de alarmă privind obstacolele reale ale integrării – iar primul dintre ele este limba germană.
Fără limba germană, șansele la un loc de muncă sunt zero
Johannes Kopf susține că ideea de a obliga refugiații să-și caute un loc de muncă din prima zi este complet nerealistă. Nu pentru că n-ar exista locuri de muncă, ci pentru că lipsa cunoștințelor de limbă face imposibilă chiar și angajarea în domenii precum curățenia. „Chiar și pentru un simplu job de curățenie, ai nevoie să înțelegi instrucțiuni de bază – cum ar fi ‘nu lua azi hârtia reciclabilă’ sau ‘te rog, mută florile din colț’”, explică el. Fără această înțelegere, plasarea în câmpul muncii este practic imposibilă.
Această barieră lingvistică devine și mai gravă în contextul în care tot mai mulți refugiați provin din medii extrem de defavorizate. Mulți nu știu nici măcar să citească, să scrie sau să socotească. Vorbim despre oameni care și-au petrecut ani de zile în tabere de refugiați, fără acces la educație sau muncă. Acest lucru face procesul de integrare nu doar dificil, ci și extrem de lent, relatează Heute.
Citiți și ► Razie pe șantiere: muncă la negru și urmăriri ca-n filme. Muncitorii se aruncă de pe acoperiș și se ascund în toalete
Afghan vs. sirian – cine se integrează mai ușor?
Un alt aspect interesant ridicat de Kopf este ritmul de integrare diferit între diverse naționalități. Paradoxal, deși sirienii sunt, în medie, mai bine calificați decât afganii, aceștia din urmă se integrează adesea mai rapid. Motivul? Joburile mai bine plătite necesită un nivel de limbă mult mai ridicat. Afganii, fiind deseori direcționați către munci fizice sau sezoniere, au nevoie de un vocabular redus și reușesc să ajungă mai repede pe piața muncii.
În schimb, pentru un medic sirian, recunoașterea diplomei în Austria presupune nu doar examene suplimentare la o universitate locală, ci și o stăpânire avansată a limbii germane. „Ca pacient, sincer vă spun: aș prefera ca medicul meu să nu confunde stomacul cu intestinele. Așa că da, limba este vitală”, spune Kopf cu franchețe.
Refuzul de a învăța limba – „următoarea greșeală majoră”
În același interviu, Kopf se arată nemulțumit de numărul tot mai mare de persoane care refuză participarea la cursuri de limba germană. El avertizează că această atitudine nu doar că îngreunează integrarea, dar ar putea atrage în viitor și sancțiuni. „Trebuie să-i susținem activ pe cei cărora le oferim azil, altfel costurile sociale și economice vor deveni uriașe”, spune el. De aceea, AMS cere o reformă clară a politicilor de integrare, care să combine sprijinul intens de la început cu sancțiuni pentru cei care refuză implicarea.