La un an de la legalizarea sinuciderii asistate în Austria, datele colectate de platforma Societății Austriece de Îngrijiri Paliative – ASCIRS fac posibilă întocmirea unei evaluări inițiale. Această platformă colectează, online și în mod anonim, date de la rude, îngrijitori sau psihologi în contact cu persoane care au solicitat sinuciderea asistată.
În 2022, platforma a primit 83 de rapoarte. Dintre acestea, 59 au vizat cereri de asistență la suicid, 23 de cereri de sinucidere asistată fiind „finalizate”. – Austria a legalizat sinuciderea asistată: “O lege pentru demnitatea umană”
Pacienții aveau între 43 și 97 de ani. 67% dintre rapoarte au vizat femei. Potrivit ASCIRS, acest lucru s-ar putea explica prin faptul că, spre deosebire de bărbați, mai multe femei sunt văduve, suferă de singurătate și au un risc mai mare de sărăcie.
Suferința, motivul cererilor de sinucidere asistată
Legea autorizează sinuciderea asistată pentru pacienții care suferă de o boală incurabilă sau „letală gravă și permanentă cu simptome persistente ale căror consecințe afectează persoana în cauză pe tot parcursul vieții”. Cel mai adesea, „suferința experimentată sau de temut” este motivul cererilor de sinucidere asistată. Apoi vin simptomele fizice legate de boală și care au devenit „insuportabile”. Pentru sinuciderile asistate care au fost „finalizate”, „simptomele fizice insuportabile au fost chiar un factor esențial în decizie în mai mult de trei sferturi din cazuri”, precizează Societatea Austriacă de Îngrijiri Paliative.
Legea austriacă prevede ca sinuciderea asistată să aibă loc într-un „cadru privat”, cu asistența unei persoane care nu este neapărat un îngrijitor. De cele mai multe ori, pacientul își autoadministrează substanța mortală cu ajutorul unei persoane dragi. Mai rar, în 6 din 23 de cazuri în 2022, este prezent un îngrijitor. – Noua lege care permite sinuciderea asistată a intrat în vigoare în Austria
Serviciile de îngrijiri paliative nu mai pot funcționa corect
Pe de altă parte, îngrijitorii sunt acum obligați să informeze pacienții cu privire la posibilitatea de sinucidere asistată, să le explice cum să o folosească. Această nouă obligație creează un „conflict de valori” pentru profesioniștii din domeniul sănătății.
Legea are repercusiuni asupra serviciilor de îngrijiri paliative care nu mai pot funcționa corect. Dr. Dietmar Weixler, președintele ASCIRS, indică astfel că unitățile nu mai pot oferi „serviciile solicitate în materie de îngrijire cuprinzătoare și suport pentru persoanele cu boli grave”. El adaugă că această „lege problematică” creează o contradicție în rolul îngrijitorilor care trebuie atât să ofere informații despre modalitățile de sinucidere asistată, scutind pacienții aflați la sfârșitul vieții de suferința lor fizică și existențială, cât și să prevină aceste solicitări. – Un bărbat de 55 de ani și-a sugrumat soția bolnavă în stadiu terminal, ce au decis judecătorii de la Tribunalul din Viena
Sursa: Institutul European de Bioetică. ZiarulRomanesc.at