Vienezul Johannes Hahn ocupă de mai bine de un deceniu funcția de Comisar european austriac, pentru politică regională (2010-2014), politică europeană de vecinătate și negocierile de lărgire (2014-2019) și pentru buget și administrație (2019-prezent).
Johannes Hahn s-a întreținut cu dr. Alex Todericiu, rezident la Viena, pe marginea participării sale la o dezbatere dedicată tematicii reuniunii anuale a Medien.Mittelpunkt, un thinktank supraregional, aflat la a șaptea ediție, desfășurat în stațiunea montană austriacă Bad Aussee, între 10.-12.06.2021. Discuția, la care au participat și reprezentanții „Verband der Auslandspresse”, uniunea presei străine acreditate în Austria, desfășurată sub motto-ul „De la o criză la următoarea“, vezi www.newsroom.pr a atins tangențial și o temă sensibilă pentru România.
Nimeni altul decât versatul comisarul european austriac Johannes Hahn a enunțat riscul de țară pe care-l reprezintă brain-drain-ul, denumit și fuga capitalului uman, pentru România, dând exemplul medicilor. Subiect cu atât mai interesant în contextul pandemic actual. Abordat despre oportunitatea folosirii termenului de „imigranți“ în cadrul pieței comune a muncii în UE, cu referire la medicii români care-și folosesc dreptul lor de acces liber la piața europeană, comisarul a replicat că aceștia-și părăsesc țara pentru a câștiga mai bine, după o emigrație spre nord-vestul Europei, adăugând: „nu le contest acest drept, ba din contră! Dar nu poate fi în interesul României să aibe prea puțini medici. Trebuie să avem grija ca România să se dezvolte pentru ca medicii să nu aibe nevoie să meargă altundeva pentru a câștiga mai mult. Pentru a avea posibilitatea de a duce o viață bună acolo unde s-au născut și s-au format în profesie. Nu e o contradicție…“.
„Guvernul României a crescut salariile medicilor cu până la cinci ori în ultimii ani…“ i s-a replicat, la care Hahn a adăugat: „Sper să dea și rezultat…”. Interesat de un răspuns cât mai european, comisarul mai speră ca românii să trăiască acolo unde presupune că-și și doresc și remarcă: „Nu e bine atunci când în Europa avem astfel de discrepanțe de venituri.“
Întrebat despre ce s-ar putea face pentru a ameliora situația și că discrepanțele de venit din interiorul UE nu se datorează neapărat României, austriacul a răspuns prompt: „Bineînțeles că nu. Cu toate acestea se poate face ceva pentru ca situația vieții și muncii să se îmbunătățească, cum ar fi investițiile în infrastructura, dotările spitalelor, formarea profesională. De exemplu regiunea București este astăzi una cu o bunăstare mai ridicată…“
Alex Todericiu a punctat, amintind despre îngrijitoarele de bătrâni la domiciliu românce, care-și desfăsoară cu zecile de mii munca la pacienții vârstnici în Austria, care sunt navetiste și nu doresc să se stabilească în străinătate, revenind astfel lunar acasă, în România. Despre care nu se poate susține din perspectivă austriacă cum că ar fi imigranți economici. Johannes Hahn, înaltul funcționar european, a fost sincer, neavând ce pierde: „Vorbesc acum împotriva intereselor austriece. Plec de la premisa că îngrijitoarele ar renunța la navetă daca ar avea în România un venit corespunzător, sau?“
dr. Alex Todericiu