Criza din Orientul Mijlociu deschide un conflict diplomatic cu potențial exploziv. Italia a refuzat Statelor Unite folosirea bazei de la Sigonella, o decizie dificilă, ținută departe de ochii publicului timp de câteva zile și care acum riscă să tensioneze serios relațiile cu Washingtonul.
Totul s-a declanșat pe fond de presiune și neîncredere, după un apel decisiv: șeful Statului Major al Apărării, Luciano Portolano, l-a informat pe ministrul Apărării, Guido Crosetto, despre o inițiativă americană considerată unilaterală, care ar fi ocolit regulile legate de suveranitatea națională.
Potrivit informațiilor, unele aeronave americane intenționau să aterizeze la Sigonella și apoi să se îndrepte spre teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu fără o autorizare prealabilă, trimițând planul de zbor abia când avioanele erau deja în aer.
Linia lui Crosetto: nicio aterizare fără undă verde și control parlamentar
Miza nu este doar una tehnică. Este, în esență, o problemă politică și de principiu: cine decide și în ce condiții se folosește un obiectiv militar aflat pe teritoriul italian.
Verificările Statului Major al Aeronauticii au indicat că nu ar fi fost vorba de simple zboruri logistice, care ar intra automat sub umbrela acordurilor obișnuite. În acest context, poziția ministrului Apărării a fost fermă și aliniată cu declarațiile sale din Parlament: „orice operațiune care nu intră în tratate și trebuie, așadar, autorizată, ne angajăm să o trecem prin Parlament”.
Citiți și: Trump vrea să pună mâna pe altă țară. „Cred că voi avea onoarea să o preiau”
Crosetto, care ar fi promis până acum transparență față de opoziție, nu a acceptat nicio excepție. Cum aeronavele menționate în planul de zbor aveau așa-numitul „caveat”, aterizarea a fost blocată în lipsa unei urgențe recunoscute oficial sau a unei consultări prealabile – consultare pe care, în acest caz, Statele Unite nu ar fi cerut-o.
La ordin direct, chiar Portolano a transmis Comandamentului SUA decizia finală: aeronavele „nu pot ateriza la Sigonella deoarece nu au fost autorizate și pentru că nu a existat nicio consultare prealabilă”. Interdicția a intrat imediat în vigoare.
În culisele guvernului italian se discută deja despre „riscul unei crize diplomatice” cu ecouri serioase. Precedentul invocat este cel din 1985, când confruntarea dintre guvernul Craxi și administrația Ronald Reagan a împins relația dintre cei doi aliați la un nivel rar de tensiune.
Rămâne întrebarea-cheie: cum va răspunde Casa Albă la acest „nu” italian, care revendică explicit autonomia decizională a Romei într-un punct strategic al Mediteranei.