Austria a devenit o destinație importantă pentru migranți, fie că vin din alte state europene, fie că sunt refugiați în căutare de protecție. Însă drumul către o integrare profesională reală este extrem de diferit în funcție de statutul juridic, țara de origine, gen și regiunea în care migranții se stabilesc. Un nou studiu realizat de Synthesis Forschung și Fondul Austriac pentru Integrare (ÖIF) oferă date relevante despre cine reușește să pătrundă rapid pe piața muncii și cine întâmpină cele mai mari obstacole.
Cetățenii UE și migranții obișnuiți din afara Uniunii Europene (care nu sunt refugiați) se integrează cel mai rapid în piața muncii austriece. Aproximativ 75% dintre imigranții din UE își găsesc un loc de muncă în primul an, iar după 5-7 ani, 80% sunt angajați. Cetățenii țărilor terțe (non-UE) au de asemenea o rată bună de integrare: 74% sunt angajați în primul an. Mulți dintre ei vin deja cu intenția clară de a lucra, ceea ce accelerează procesul.
Refugiații: un drum mai lung și mai dificil
Pentru refugiați, integrarea profesională este adesea încetinită de restricții legale și obstacole sociale. Nu au voie să lucreze până când nu primesc o decizie pozitivă de azil, proces care poate dura luni sau chiar ani. Chiar și după ce primesc statutul legal, integrarea este inegală. 78% dintre bărbații refugiați sosiți în timpul crizei din 2015 lucrau după 8 ani. În schimb, doar 34% dintre femeile refugiate din aceeași categorie aveau un loc de muncă după aceeași perioadă. În plus, refugiaților le ia între 7 și 12 ani să ajungă să câștige două treimi din venitul mediu național.
CITIȚI ȘI ► Austria înăsprește regulile privind integrarea și cetățenia – Ce schimbări drastice urmează
Cine rămâne și cine pleacă din Austria?
Din 2009, peste 2,2 milioane de persoane au imigrat în Austria, o medie de 100.000–200.000 anual. Cetățenii UE pleacă frecvent: aproximativ 25% pleacă după un an, 50% după trei-patru ani, iar doar o treime rămân permanent, din cauza mobilității ridicate în spațiul UE. Migranții non-UE se stabilesc mai des pe termen lung: peste jumătate rămân permanent, iar două treimi sunt încă în Austria la cinci ani după sosire. Situația refugiaților este mai complexă: 60% dintre cei veniți în 2015 sunt încă în Austria, dar 70% dintre solicitanții de azil din 2022 au plecat deja până în 2023. Refugiații din Siria și Afganistan sunt mai înclinați să rămână după primul an.
Șansele de a găsi un loc de muncă sunt influențate de zona în care refugiații se stabilesc. Cei care ajung în vestul și centrul Austriei (unde șomajul este mai scăzut) au o rată de angajare de peste 80% până în 2023. În schimb, în estul Austriei, în special în Viena, ratele sunt mult mai mici: între 59% și 62%.
Viena găzduiește 72% din refugiații recunoscuți și persoanele cu protecție subsidiară. Aproape jumătate dintre beneficiarii de ajutor social minim din oraș sunt refugiați, mulți dintre ei fiind copii. Potrivit expertului în migrație Rainer Münz, prezența comunităților de migranți poate fi un avantaj în rețelele de angajare, dar dacă dependența de ajutoare sociale este ridicată, poate deveni un obstacol în învățarea limbii germane și integrarea pe termen lung.
CITIȚI ȘI ► 2.500 de euro sau închisoare: Austria trece la măsuri dure împotriva refuzului de integrare
O provocare majoră: integrarea femeilor
Participarea femeilor migrante pe piața muncii este mult mai scăzută decât cea a bărbaților. Una dintre principalele probleme este accesul limitat la servicii de îngrijire a copiilor, esențiale pentru învățarea limbii germane și accesul la muncă. În Austria, prioritate la locurile în creșe și grădinițe au părinții deja angajați, ceea ce blochează cercul vicios pentru femeile care vor să intre pe piața muncii.