În Austria, fiecare a patra persoană are un trecut migrator, dar cine sunt aceste persoane și cât de bine integrate sunt în societate? Conform Oficiului Federal de Statistică din Austria, Statistik Austria, în 2023 trăiau în Austria aproximativ 2,45 milioane de persoane (sau 27,2% din populație) cu un istoric migrator, o creștere de 35,1% față de 2015.
Definiția trecutului migrator în Austria
Definiția trecutului migrator în Austria este destul de restrictivă. Conform Statistik Austria, „Persoanele cu un trecut migrator sunt acelea ai căror părinți s-au născut ambii în străinătate. Persoanele care s-au născut ele însele în străinătate sunt clasificate drept „prima generație”, în timp ce descendenții născuți în Austria din părinți cu locul nașterii în străinătate sunt considerați „a doua generație”.” Astfel, pentru ca o persoană să fie considerată cu trecut migrator, ambii părinți trebuie să se fi născut în străinătate. De exemplu, o persoană cu un tată austriac și o mamă croată nu este considerată cu trecut migrator.
CITIȚI ȘI ► Sancțiuni mai dure în Austria – Amendă de 2.500 de euro pentru familiile de străini care refuză integrarea
Sentimentul de apartenență la Austria
Un sondaj din 2024 realizat de Statistik Austria a dezvăluit că majoritatea imigranților au sentimente pozitive față de Austria. Aproape trei sferturi (72,8%) simt un sentiment de apartenență la Austria. Acest sentiment este deosebit de puternic în rândul persoanelor născute în Siria (80,8%), Iran (80,5%) și Bosnia și Herțegovina (76,8%). Cel mai scăzut sentiment de apartenență este în rândul imigranților din Ucraina (59,0%).
Pe măsură ce crește durata șederii, tendința de a simți apartenență la Austria se întărește. Când au fost întrebați dacă se simt mai aparținând Austriei sau țării lor de origine, 55,7% dintre imigranții care au trăit în Austria între unu și mai puțin de cinci ani au ales Austria. Procentul crește la 70,4% pentru cei cu o ședere de cinci până la 15 ani și la 81,0% pentru cei cu peste 15 ani de ședere.
Utilizarea limbii germane
Utilizarea limbii germane este adesea considerată un factor semnificativ în integrare. Sondajul guvernamental a întrebat imigranții despre momentele când vorbesc germană. Conform studiului, 12,9% dintre imigranți afirmă că acasă comunicarea se desfășoară predominant în germană. Aproximativ jumătate (50,8%) comunică acasă predominant în limba lor de origine.
Germana este folosită semnificativ mai des de imigranți ca limbă între prieteni – 24,5% vorbesc germana în acest context. În comparație, 25,4% comunică exclusiv sau predominant în limba lor de origine.
Persoanele născute în Bosnia și Herțegovina (72,0%), Serbia (67,7%) sau Iran (67,6%) au probabilitatea cea mai mare să considere abilitățile lor actuale de limbă germană ca fiind cel puțin bune. Acest procent este cel mai scăzut în rândul imigranților din Ucraina (36,9%), Turcia (51,2%) și Siria (58,1%).
CITIȚI ȘI ► Din luna iulie, începe rambursarea automată a impozitului pe salarii în Austria
Cetățenii străini din Austria
Statistik Austria a actualizat și cifrele referitoare la cetățenii străini – cei fără cetățenie austriacă – din țară. În prezent, există 1,8 milioane de cetățeni străini în Austria, cel mai mare grup fiind format din germani, urmați de români, turci, sârbi, unguri și croați.
Apoi urmează cetățeni din Bosnia și Herțegovina, Siria, Ucraina, Polonia, Afganistan, Slovacia, Bulgaria, Italia și Federația Rusă.
În mod curios, cetățenii străini pot avea adesea un trecut migrator fără să se încadreze în definiția respectivă dacă au părinți născuți ambii în Austria, dar niciunul nu are cetățenie austriacă. Pe de altă parte, multe persoane cu cetățenie austriacă, în special cei naturalizați, au un trecut migrator dacă ei sau ambii lor părinți s-au născut în străinătate.