Frauda socială (Sozialbetrug) continuă să fie unul dintre cele mai sensibile subiecte din Austria. Ceea ce la început părea a fi o problemă generată mai ales de indivizi, s-a transformat între timp într-un fenomen mult mai grav: companiile folosesc metode ingenioase și extrem de complexe pentru a abuza de sistemele de protecție socială. Conform estimărilor, pierderile se ridică la aproximativ 1 miliard de euro anual.
Numai în ultimele săptămâni a fost dezvăluit faptul că, din 2018 până astăzi, persoanele fizice au cauzat un prejudiciu de 135 de milioane de euro prin fraude sociale. Doar în anul trecut au fost documentate 4.900 de cazuri. Însă dimensiunea fraudei corporative depășește orice imaginație: potrivit Finanzpolizei, numai în sectorul construcțiilor companiile produc 350 de milioane de euro pierderi anual. În plus, există firme care „parchează” angajații la AMS (Serviciul de Ocupare a Forței de Muncă), transferând costurile salariale către asigurările de șomaj, o practică ce provoacă alte 700 de milioane de euro daune.
Pentru a contracara fenomenul, Camera de Muncă din Viena (AK Wien) a creat la finalul lui 2023 o structură specială de combatere a fraudei. În primele opt luni ale anului 2025, aceasta a lucrat deja la 105 cazuri, depunând 50 de plângeri pentru 476 de angajați afectați de subplată, în baza Legii împotriva dumpingului salarial și social (LSD-BG). Valoarea totală a revendicărilor depășește 3 milioane de euro, dublu față de întreaga sumă raportată anul trecut.
Un exemplu șocant este cel al așa-numiților „directori migratori”, care gestionează zeci de firme pe bandă rulantă, ducându-le deliberat în insolvență. Printre cei investigați se află Lukas N., administrator în prezent la 11 companii, dintre care 9 sunt deja declarate insolvabile sau considerate firme-fantomă. În trecut, el a figurat ca director la alte 47 de firme, aproape jumătate dintre ele având aceeași soartă. În aceste cazuri, angajații au fost mutați dintr-o companie în alta, tocmai pentru a nu primi salariile datorate.
CITIȚI ȘI ► Trucurile murdare ale șomerilor din Austria: cum își petrec timpul nerespectând regulile AMS și totuși încasează ajutoare și bani
Se schimbă doar numele firmei
Un alt caz investigat se referă la o firmă de construcții intrată în faliment în iulie 2025. Pentru cei 114 angajați, AK Wien a depus cereri de insolvență de câteva sute de mii de euro. Ceea ce a urmat e de-a dreptul cinic: muncitorii și-au continuat activitatea pe aceleași șantiere, însă pentru o nouă firmă, înregistrată la aceeași adresă, cu aceiași patroni și directori, doar cu o modificare minimă a numelui – din „Hanni-Bau GmbH” a devenit „Nanni-Bau GmbH”. Aceasta este imaginea clară a unui model de business bazat pe insolvență.
„Cazurile cu care vin angajații la noi nu mai sunt de mult probleme simple, ci devin din ce în ce mai complexe”, a explicat Ludwig Dvořák, șeful departamentului de consultanță juridică din AK Wien, într-o conferință de presă. El a subliniat că dacă autoritățile ar reuși să obțină aceeași rată de descoperire a fraudei companiilor precum cea raportată de ministrul de interne Gerhard Karner pentru persoanele fizice – 99,5% –, „bugetul ar fi salvat”.
Experta AK, Andrea Ebner-Pfeifer, a adăugat la rândul ei: „Subplata nu este un accident de muncă, este un model de afaceri, unul care funcționează pe seama angajaților. Ne-am bucura dacă firmele s-ar limita pur și simplu să respecte legile.”
În fața acestei realități, AK Wien cere măsuri ferme: răspunderea primului contractant pentru plata salariilor, răspunderea pentru contribuțiile sociale, sancțiuni mai dure pentru dumpingul salarial și social, intensificarea controalelor, protecție mai bună împotriva falselor forme de angajare, precum și o „perioadă de răcire” care să limiteze reintrarea pe piață a companiilor dubioase.