in

Încorporarea românilor din diaspora în caz de război: au între 10-15 zile să revină în țară

Încorporarea românilor diaspora război

Încorporarea românilor din diaspora în caz de război. Tensiunile și îngrijorările generate de o posibilă invazie a Rusiei în Ucraina au crescut și interesul românilor față de ce ar presupune și care ar fi consecințele unui posibil conflict militar la doi pași de România. Ce se întâmplă în cazul în care se declară stare de mobilizare sau de război, ce rişti dacă refuzi încorporarea, ce obligaţii au românii din străinătate?

Încorporarea românilor din diaspora în caz de război. Obligaţii

Conform legii, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război cetăţenii încorporabili cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, au obligaţia de a se prezenta, în termen de maximum 10 zile de la data notificării, la centrele militare în evidenţa cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar pe bază de conscripţie.

De asemenea, la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviştii voluntari şi rezerviştii cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, au obligaţia de a se prezenta, în termen de maximum 10 zile de la data notificării, la structurile din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, în vederea îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist concentrat sau mobilizat.

Aproape ŞASE milioane de români sunt OFICIAL în străinătate. Câţi sunt în realitate?

Cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care nu au domiciliul în ţară, dar şi cei care nu au putut fi notificaţi, au obligaţia ca în termen de maximum 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război,
precum şi a decretului Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare sau instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă să contacteze centrul militar în evidenţa cărora se află cu privire la modalitatea de îndeplinire a serviciului militar. Mai multe detalii AICI.

Citiţi şi: Cum ar putea fi Austria afectată de criza din Ucraina

Ce riscă cei care refuză

Serviciul militar nu mai e obligatoriu în România de la 1 ianuarie 2007. Poate fi făcut pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați. Legea prevede încorporarea pentru bărbații între 20-35 de ani.

Potrivit Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.

Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Citiţi şi: Franţa, pregătită să trimită militari în România: „Nu ne vom abandona niciodată aliații și prietenii”

Like
Follow
Restricții Austria februarie 2022

Restricții în Austria în februarie 2022. Măsurile de RELAXARE

o scrisoare pierduta austria

Efectul unei scrisori pierdute… din Austria!