De-a lungul vremii, România a avut o şcoală de medicină de cel mai înalt nivel cu reprezentanţi de valoare mondială. Chiar în 1918, în anul Unirii, ţara noastră era pe harta salvatorilor lumii cu vaccinurile pe care le descoperea.
Profesorii Ion Cantacuzino şi Victor Babeş au pus bazele şcolii româneşti de bacteriologie şi virusulogie, iar preocuparea lor de atunci este mai actuală ca oricând astăzi: vaccinarea şi vaccinul, relatează Aleph News.
În 1916, când țara intrase în războiul mondial, Babeș pregătea cantităţi mari de ser și organiza echipe sanitare pentru combaterea epidemiilor. Un an mai târziu, în plină ocupație germană, se ocupa de prepararea vaccinurilor împotriva difteriei și holerei pentru civili și prizonierii români.
Babeș a descoperit principiul folosit astăzi la tratarea COVID-19 cu plasmă
În zilele noastre, bolnavii de COVID-19 au șanse datorită lui.
„Babeş este autorul unei deosebite descoperiri, seroterapia. Ceea ce astăzi este atât de frecvent prezentat pe toate posturile privind terapia infecţiei covid prin plasmă recoltată de la foştii bolnavi, se bazează pe acest principiu al seropterapiei inventat de Babeş“, a declarat Costin Cernescu – Membru al Academiei Române.
Tânărul Babeș uimea lumea științei și făcea să fie rostit cu respect numele
României. La 30 de ani, scria primul tratat de bacteriologie din istorie,
împreună cu savantul francez Andre Cornil. După trei ani, la Bucureşti
se înființa Institutul de Bacteriologie. România intra în clubul select
al marilor puteri din Europa.
„Institutul Babeş a fost creat la un an numai după ce la Paris a luat fiinţă institutul Pasteur. Cu doi ani înainte, la Berlin fusese înfiinţat institutul Robert Koch“, a mai povestit Costin Cernescu.
Pe când institutul era înființat la București, la Paris începea studiile Ion Cantacuzino. Pasionat de lupta cu armata letală a inamicilor invizibili, avea să fabrice vaccinuri salvatoare. Cum ar fi cel antiholeră cu care imuniza trupele române decimate de epidemie în 1913, în al treilea război balcanic.
Iar 1918, anul Unirii, îl găsea pe Cantacuzino la Marsilia. Francezii îi ceruseră ajutor ca să scape de epidemiade gripă spaniolă. Trei ani mai târziu, România deschidea Institutul de Seruri şi vaccinuri. În toată lumea, mai era doar unu în afară de al nostru.
„Cantacuzino şi Babeş, de asemenea, în mai mică măsură, a realizat o reţea de distribuţie a vaccinurilor care este funcţională şi astăzi. Datorită lui au fost create în provincie centre, institute de cercetare, la nivelul comunelor, plasmelor, au fost organizate centre de vaccinare“, a mai relatat Costin Cernescu.
Institutul Cantacuzino nu mai produce vaccin de 11 ani
Vremurile de glorie au apus. Institutul Cantacuzino producea ultimul vaccin în 2009. Agenţia Medicamentului îi retrăgea autorizaţia de funcţionare acum 10 ani. Directorul de atunci al institutului, Radu Dorel, ceruse inexplicabil încetarea autorizațiilor de punere pe piață pentru 21 de produse. Intrat în administrarea armatei acum trei ani, cercetătorii speră să fabrice anul viitor un vaccin antigripal.
Până atunci, însă, la fostul mare institut se mai lansează doar… suplimente alimentare. Evenimente de care politicienii profită în speranţa că vor mai câştiga câteva voturi în plus.
Liderul PLUS București, Vlad Voiculescu, l-a criticat de curând pe Ludovic Orban pentru participarea la lansarea unui imonomodulator la Institutul Cantacuzino:
„În orice campanie electorală obiectivul celor aflați la guvernare pare că este unul simplu: zilnic să taie câte o panglică. Zilnic trebuie să vină cu ceva, o «realizare a partidului», oricât de mică, oricât de ridicolă, astfel încât poporul să vadă «ei chiar muncesc, nu stau degeaba». Și când nu mai are panglici de tăiat, premierul României organizează o conferință de presă la Institutul Cantacuzino, militarizat de PSD în 2017”, a scris pe Facebook Vlad Voiculescu.
El acuză că, la trei ani de la militarizare, după milioane de euro investiți fără niciun plan și nicio direcție, Institutul nu a produs nimic altceva decât „o gaură și mai mare în buget și multe pensii speciale”.
„Este sezonul panglicilor și premierul se duce să lanseze un… supliment alimentar, adică un produs care nu are nevoie nici măcar de autorizație de punere pe piața – un fel de extras de măceșe care se va putea vinde și la Plafar. Atât s-a putut. PS ah, era să uit: una dintre realizările conducerii militare este că a pus sârmă ghimpată la garduri”, adaugă Voiculescu.
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC AUSTRIA