Grecia renunță la numerar: Timp de decenii, Grecia a fost paradisul plăților cu bani lichizi, dar acest obicei intră rapid în istorie. O combinație de măsuri fiscale, digitalizare și obiceiuri noi de consum duce la o schimbare radicală: cardul, telefonul sau smartwatch-ul devin principala monedă de schimb, iar fiscul zâmbește în sfârșit.
Grecia renunță la numerar
Până nu demult, în Grecia era aproape imposibil să plătești cu cardul la piață, la dentist sau la meșterul chemat acasă. Mulți comercianți și prestatori de servicii refuzau terminalele POS, preferând banii lichizi pentru a ocoli taxele. Cu un zâmbet complice, se invoca adesea „economia fără TVA” – un parteneriat tacit între client și furnizor. Această practică generalizată a contribuit la o economie subterană uriașă, cu pierderi semnificative pentru bugetul de stat, fiind unul dintre factorii care au agravat criza datoriilor din anii 2010.
Schimbarea a început în pandemie, când grecii s-au obișnuit cu cumpărăturile online și cu plățile contactless. De atunci, banii lichizi sunt tot mai rari. Potrivit Băncii Centrale a Greciei, numerarul în circulație a scăzut de la 21,7 miliarde euro în 2020 la doar 3,8 miliarde euro la final de 2024 — o scădere de 82% în doar cinci ani.
Citiți și ► Zilele bancnotelor de 50 de euro sunt numărate: vor fi retrase în aprilie și nu se mai pot folosi
Obligația terminalelor POS și plafon pentru cash
Din 2024, toți comercianții, inclusiv taximetriștii, avocații și medicii, sunt obligați prin lege să accepte plăți cu cardul. Terminalele sunt conectate în timp real la autoritatea fiscală AADE, astfel încât nicio tranzacție să nu scape de radarul statului. În plus, Grecia a impus un plafon pentru tranzacțiile în numerar: maximum 500 de euro per tranzacție. Orice sumă mai mare trebuie achitată electronic.
Generația tânără s-a adaptat cel mai rapid. Potrivit unui studiu Visa, doar 22% dintre grecii cu vârste între 17 și 30 de ani mai folosesc bani cash. Restul preferă carduri, telefoane mobile sau smartwatch-uri, conform RND.
Citiți și ► Gata cu cardurile și telefoanele – vine o nouă eră a plăților
Efectele fiscale: miliarde în plus la buget
Pentru Ministerul Finanțelor, această tranziție este o armă eficientă împotriva evaziunii. În 2024, încasările din TVA au crescut de la 16,3 la 18,9 miliarde euro, iar guvernul promite că aceste venituri vor fi returnate cetățenilor prin reduceri de taxe sau investiții publice. Estimările oficiale arată un plus de 2,5 miliarde euro în 2025 doar din reducerea evaziunii.
Citiți și ► Mii de turiști zilnic, blocaje și ore de așteptare: taxă de intrare la unul dintre cele mai vizitate locuri din Europa
Economia subterană: încă prezentă în taverne și cabinete private
Cu toate acestea, evaziunea rămâne prezentă în sectoare precum gastronomia, sănătatea și serviciile juridice. În 2024, plățile electronice în restaurante au crescut cu doar 12,5%, iar în cabinetele medicale cu 10%. Estimările privind economia subterană variază: între 16% și 36% din PIB, potrivit diferitelor instituții internaționale și universitare. Un lucru e sigur: ministerul de finanțe mai are mult de recuperat.