Dacă ai simțit vreodată o senzație de epuizare totală după o zi întreagă petrecută la birou, oamenii de știință au acum o explicație care ar putea aduce mai multă claritate. Un nou studiu amplu sugerează că efortul mental intens, cum ar fi concentrarea îndelungată pe sarcini dificile sau rezolvarea problemelor complexe, poate declanșa sentimente de frustrare, stres și chiar durere. Aceste efecte nu sunt doar psihologice, ci pot avea un impact fizic, lăsându-i pe oameni cu o senzație de epuizare similară cu cea pe care o simt după activități fizice solicitante.
Efortul mental necesită recompensă și sprijin
Studiul, condus de Dr. Erik Bijleveld de la Universitatea Radboud din Olanda, sugerează că angajatorii ar trebui să acorde mai multă atenție la sprijinirea și recompensarea angajaților pentru activitățile ce necesită un efort mental semnificativ. “Când oamenii sunt obligați să depună un efort mental substanțial, este important să te asiguri că sunt sprijiniți sau recompensați pentru efortul lor”, a declarat Dr. Bijleveld.
CITIȚI ȘI ► Ce înseamnă să porți o geantă de-a curmezișul, conform psihologiei
Potrivit acestuia, lucrătorii din Europa au manifestat un disconfort mai mare față de efortul mental în comparație cu cei din țările asiatice, unde se pare că oamenii sunt mai obișnuiți cu astfel de sarcini.
Meta-analiză a peste 170 de studii
Publicat în Psychological Bulletin, studiul s-a bazat pe o meta-analiză a 170 de cercetări realizate între 2019 și 2020, cuprinzând un număr de 4.670 de participanți. Cercetătorii au analizat modul în care oamenii percep efortul mental și dacă acest efort este asociat cu sentimente neplăcute.
Participanții, printre care s-au numărat angajați din sănătate, armată, sportivi amatori și studenți, au realizat peste 350 de sarcini cognitive. Activitățile au inclus învățarea unei noi tehnologii, orientarea într-un mediu necunoscut, exersarea loviturilor de golf și participarea la jocuri în realitate virtuală. În toate studiile analizate, participanții au raportat nivelul de efort mental și sentimentele de disconfort resimțite, cum ar fi frustrarea, iritarea, stresul sau enervarea.
Diferențe culturale în percepția efortului mental
Rezultatele au arătat că legătura dintre efortul mental și sentimentele neplăcute este mai puțin pronunțată în țările asiatice decât în Europa sau America de Nord. Dr. Bijleveld consideră că acest fenomen poate fi influențat de istoricul educațional al indivizilor. De exemplu, în țările asiatice, elevii de liceu petrec adesea mai mult timp studiind decât colegii lor europeni sau nord-americani, ceea ce îi face mai rezistenți la efortul mental încă din copilărie.
Angajamentul voluntar în activități dificile: între pasiune și disconfort
Chiar dacă unele sarcini sunt solicitante mental, multe persoane aleg în mod voluntar să se angajeze în activități care necesită un efort intens. De exemplu, milioane de oameni joacă șah pentru că au învățat că efortul poate aduce recompense. “Dacă beneficiile șahului depășesc costurile, oamenii pot alege să joace șah și chiar să raporteze că se bucură de această activitate”, explică Dr. Bijleveld.
CITIȚI ȘI ► Ce înseamnă când o persoană verifică de mai multe ori dacă a închis ușa casei sau a mașinii, potrivit psihologiei
Cu toate acestea, simpla alegere a unei activități mentale nu indică neapărat că oamenii se bucură de efortul mental în sine. În opinia cercetătorului, poate fi o alegere făcută în ciuda efortului, nu datorită plăcerii de a depune acest efort.
Astfel, profesioniștii din diverse domenii ar trebui să țină cont de aceste rezultate atunci când proiectează sarcini, instrumente, aplicații și materiale care necesită efort mental, pentru a crea un echilibru între provocări și susținerea celor implicați.