Fabrica Siemens din Viena, specializată în producția de surse de alimentare industriale, va fi închisă până la sfârșitul anului 2026. Decizia afectează 178 de angajați, pentru care compania caută locuri de muncă alternative în cadrul organizației. „În prezent, Siemens are aproximativ 100 de poziții deschise în Austria,” a precizat gigantul german din domeniul electronicii.
Motivul închiderii și relocarea producției
Siemens a justificat această măsură prin necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea globală, ajustând capacitățile în domeniul automatizării. Concomitent, compania intenționează să valorifice capacitățile de producție europene existente la fabrica din Sibiu, România, în funcție de cerere. Totuși, departamentele de cercetare și dezvoltare, managementul produselor și al calității vor rămâne în Viena, împreună cu coordonarea globală a acestui segment de business.
CITIȚI ȘI ► România, tot mai atractivă pentru străini. Investiţii de 1 miliard de euro în două luni
Fabrica din Viena este doar o parte din operațiunile Siemens în Austria, unde compania are aproximativ 9.300 de angajați și un venit anual de 3,2 miliarde de euro (2023). De aici, Siemens administrează și activitățile din alte 25 de țări.
Un val de vești proaste pentru industria austriacă
Anunțul închiderii vine în contextul altor lovituri recente pentru industria austriacă. Schaeffler, furnizor german de piese auto, a anunțat închiderea fabricii sale din Berndorf, Austria Inferioară, până la sfârșitul anului 2025, afectând 450 de angajați. KTM, o companie emblematică din Austria Superioară, a intrat în insolvență, iar filiala Pierer Mobility pregătește un plan de reorganizare.
Reacții din partea asociațiilor industriale
Președintele Asociației Industriale (IV), Georg Knill, și-a exprimat îngrijorarea față de valul recent de probleme economice: „În fiecare zi, primim vești despre închideri de fabrici, concedieri și insolvențe. Am avertizat de luni întregi cu privire la aceste scenarii – ce trebuie să se mai întâmple pentru ca autoritățile să ia măsuri?”
Knill a identificat mai mulți factori care afectează competitivitatea, printre aceștia numărându-se inflația ridicată și majorările salariale „nejustificat de mari” din ultimii ani și costurile unitare ale muncii, care au crescut cu 30,2% în Austria din 2021, comparativ cu doar 14,3% în Germania și 7,1% în Italia.
CITIȚI ȘI ► Siemens investește milioane în Ungaria: noua fabrică va crea 400 de noi locuri de muncă și va forma profesional tinerii
Sindicatele critică răspunsul Asociației Industriale
Liderul sindicatului PRO-GE, Reinhold Binder, a respins afirmațiile lui Knill, catalogându-le drept „propagandă post-factuală”. Binder a subliniat că sistemele tarifare din Austria și Germania nu pot fi comparate direct, că în Germania, de exemplu, în multe regiuni din sectorul metalelor și electronicii, se lucrează 35 de ore pe săptămână, iar creșterea industrială din Austria a fost, în trecut, peste media Germaniei.
De asemenea, Binder a declarat că se încearcă să se devalorizeze gradual salariile și a criticat lipsa de implicare a asociației în solicitarea unor măsuri mai ferme din partea guvernului împotriva creșterii prețurilor la energie.