
Teribilă explozie în spital, foarte mulți morți! Sunetul avioanelor de luptă a sfâșiat liniștea nopții, anunțând semnul clar al unui dezastru iminent. Într-un loc care, prin menire, ar trebui să fie un sanctuar al îngrijirii și un refugiu pentru cei vulnerabili, moartea a coborât din cer. În doar câteva clipe, zidurile ridicate pentru a proteja bolnavii, cadrele medicale și medicii au fost rase de pe fața pământului, transformate în moloz și praf.
În acest spațiu unde, de obicei, gemetele durerii își găsesc alinarea, s-au împletit acum cu țipetele disperate ale celor neajutorați: un masacru de peste 30 de persoane, printre care pacienți, personal medical și copii. Toți, victime colaterale – sau poate chiar ținte – ale unui conflict care pare să fi abandonat orice limită morală. Tragedia, produsă miercuri, marchează unul dintre cele mai grave episoade ale unui val de violență tot mai intens, ce sfâșie țara.

Teribilă explozie în spital, foarte mulți morți! Justificarea juntei militare
Sâmbătă, armata Myanmarului a recunoscut oficial că a efectuat atacul aerian din statul vestic Rakhine, în orașul Mrauk-U. Într-o declarație publicată de cotidianul de stat Global New Light of Myanmar, biroul de informare al armatei a încercat să prezinte operațiunea ca parte a unei campanii antiteroriste mai ample.
Citiți și: Atac planificat asupra unui târg de Crăciun din Germania. Scopul era „să ucidă sau să rănească cât mai multe persoane posibil”
Potrivit juntei, spitalul nu ar fi fost o structură civilă protejată de dreptul internațional, ci o bază operativă folosită de grupări armate ale opoziției. Printre acestea, armata a indicat Armata Arakan (AA) și milițiile pro-democrație ale Forței de Apărare a Poporului, formațiuni apărute după lovitura de stat militară din 2021. Conform versiunii oficiale, clădirea ar fi fost folosită ca punct strategic de sprijin pentru operațiunile lor, iar persoanele ucise sau rănite nu ar fi fost civili nevinovați, ci membri înarmați ai acestor grupuri sau susținători ai lor.
Citiți și: Atac armat la universitate: studenți uciși și răniți în stare critică, atacatorul este încă liber
Această narațiune a fost, însă, respinsă imediat de surse independente din teren, care descriu o realitate cu totul diferită.
Bilanțul dramatic al victimelor și detaliile atacului
Teribilă explozie în spital – Informațiile furnizate de un înalt oficial al serviciilor de intervenție și salvare din Rakhine conturează un tablou mult mai sumbru: cel puțin 34 de persoane au fost ucise, iar aproximativ 80 de oameni au fost răniți, cu leziuni de diferite grade.
Oficialul a precizat clar că printre victime se numără, fără echivoc, pacienți și personal medical, contrazicând frontal versiunea difuzată de junta militară. Atacul de miercuri seara a fost comis de un avion de vânătoare al armatei, care a lansat două bombe asupra spitalului general din township-ul Mrauk-U, zonă aflată sub controlul AA din februarie 2024.
Deflagrațiile au dus la distrugerea completă a clădirii spitalului, anihilând principalul centru de asistență medicală primară din regiune și lăsând comunitatea fără servicii esențiale: asistență obstetrică, urgențe, intervenții chirurgicale de bază. Pentru zeci de mii de oameni, accesul la îngrijiri medicale a dispărut în câteva secunde.
Teribilă explozie în spital – Condamnarea internațională și îngrijorările umanitare
Atacul a stârnit imediat o condamnare puternică pe plan internațional. Organizația Națiunilor Unite a transmis, joi, un comunicat în care a încadrat bombardarea spitalului într-un „tipar mai amplu” de violență, ce provoacă daune catastrofale civililor și infrastructurilor critice din întreg Myanmarul.
Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, și-a exprimat oroarea pe rețelele de socializare, declarând că este „șocat” de cele întâmplate. El a subliniat rolul vital al spitalului, iar distrugerea lui înseamnă că întregi comunități rămân, practic, fără acces la asistență medicală.
Tedros a prezentat și un bilanț alarmant: acesta este al 67-lea atac asupra unui spital, unei clinici sau unei alte unități medicale confirmat de operațiunile OMS în Myanmar doar în acest an. Cifra scoate la iveală un tipar sistematic și inacceptabil de încălcare a statutului protejat al structurilor sanitare.
Șeful OMS a cerut creșterea responsabilității pentru astfel de atacuri și încetarea imediată a loviturilor asupra unităților sanitare, reamintind un principiu fundamental al dreptului umanitar: „Fiecare atac asupra sănătății este un atac asupra umanității”.
Armata Arakan și ofensiva sa
Orașul Mrauk-U fusese cucerit de Armata Arakan (AA) în februarie 2024, un moment-cheie în cadrul ofensivei acestei grupări. AA reprezintă aripa militară a mișcării minorității etnice Rakhine, al cărei obiectiv central este obținerea unei autonomii sporite față de guvernul central al Myanmarului.
Începând din noiembrie 2023, AA și-a amplificat puternic operațiunile în Rakhine, reușind să cucerească un important cartier general regional al armatei și să preia controlul asupra a nu mai puțin de 14 din cele 17 comune ale statului, demonstrând o forță militară considerabilă.
Ca reacție la atacul asupra spitalului, AA a anunțat că va căuta tragerea la răspundere a celor vinovați în colaborare cu organizații internaționale, pentru a obține dreptate, și a amenințat cu „acțiuni ferme și decisive” împotriva armatei. În declarații separate, grupul a denunțat faptul că armata a continuat să lanseze raiduri aeriene nocturne în cinci orașe din Rakhine chiar și după tragedia de la Mrauk-U, atacuri soldate cu încă opt morți civili și numeroși răniți.
Bombardarea spitalului are loc pe fondul unei crize profunde și al unei insurecții generalizate care afectează Myanmarul de la lovitura de stat din 2021, când armata a preluat puterea. Acea ruptură politică a declanșat o opoziție populară de amploare, împingând mulți contestatari ai regimului să ia armele și să formeze miliții locale.
Astăzi, mari regiuni ale țării sunt prinse într-un conflict civil violent. Junta militară se confruntă cu o coaliție eterogenă de grupuri armate etnice și miliții pro-democrație, într-un război purtat pe mai multe fronturi, cu efecte devastatoare asupra siguranței și vieții de zi cu zi a civililor.
Situația se degradează constant, marcată de folosirea unei forțe disproporționate și de atacuri țintite sau nediscriminatorii asupra infrastructurilor critice, așa cum arată, în mod tragic, episodul de la Mrauk-U. Evenimentele subliniază nevoia urgentă de a asigura protecția civililor în orice moment și de a găsi o ieșire diplomatică din acest conflict care sfâșie țara.
