Plante interzise de UE: amenzi de până la 50.000 de euro pentru cei care le cultivă în grădină. Uniunea Europeană își înăsprește lupta împotriva speciilor vegetale invazive și adaugă tot mai des plante ornamentale pe lista culturilor interzise. Deși arată bine și sunt populare în grădinile private, unele pot deveni o amenințare serioasă pentru mediu. Din acest motiv, Bruxelles-ul a impus reguli stricte: cine nu le respectă poate ajunge la sancțiuni de până la 50.000 de euro. Iar necunoașterea legii nu te scutește: informarea rămâne responsabilitatea fiecărui cetățean.
Uniunea Europeană împotriva speciilor invazive
Potrivit portalului german utopia.de, speciile vegetale alogene invazive reprezintă o presiune tot mai mare asupra biodiversității. Multe ajung în grădini pe căi aparent inofensive: prin comerțul internațional, prin trenduri de grădinărit sau ca „suvenir” din vacanțe. Odată plantate, pot sufoca speciile autohtone, concurându-le pentru lumină, spațiu și resurse nutritive.
Un exemplu cunoscut este laurul-cireș (Prunus laurocerasus), folosit frecvent ca gard viu. Din 1 septembrie 2024, este interzis oficial în Elveția, din cauza capacității de a forma bariere vegetale dense, care blochează dezvoltarea altor plante.
Lista plantelor interzise în UE
În toate statele membre se aplică Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, care stabilește modul de gestionare a speciilor invazive. În prezent, lista europeană include 88 de plante interzise — multe fiind necunoscute publicului larg, inclusiv celor pasionați de grădinărit.
Câteva exemple:
- Ailanthus altissima (oțetar fals)
- Impatiens glandulifera (balsamină de Himalaya)
- Humulus japonicus (hamei japonez)
- Triadica sebifera (arborele de seu)
În 2024 a fost adăugată și Pistia stratiotes (salata de apă), o specie care poate invada rapid iazurile și alte lucii de apă, sufocând plantele acvatice locale.
Cei care cultivă aceste specii se pot trezi cu amenzi considerabile, de până la 50.000 de euro, iar autoritățile pot aplica sancțiuni chiar și atunci când invocarea necunoașterii regulilor este singura „apărare”.
Rădăcini agresive și semințe prolifice: o amenințare pentru ecosisteme întregi
Unele dintre plantele interzise au sisteme radiculare extrem de agresive și se înmulțesc cu o ușurință alarmantă. Uneori, e suficient un fragment rămas în sol ca să se răspândească din nou. Un caz notoriu este Fallopia japonica (troscotul japonez), capabilă să străpungă asfaltul și betonul — motiv pentru care, în unele țări, a fost supranumită „betonul biologic”.
Liliacul fals, suvenirurile de vară și plantele care pot deveni periculoase
Și Buddleja davidii, cunoscută ca „liliac fals” sau „arborele fluturilor”, ridică semne de întrebare. Deși atrage polenizatori, poate deveni o problemă în natură: înlocuiește speciile sălbatice în habitatele naturale. Specialiștii recomandă, acolo unde este posibil, înlocuirea cu specii autohtone cu rol similar, dar fără efecte negative asupra ecosistemului.
Un alt punct sensibil: ce aducem acasă din concedii. Semințele sau puieții luați din străinătate pot introduce, fără intenție, specii interzise care destabilizează mediul local. Chiar și resturile de grădinărit aruncate neglijent ori ajunse în compost pot contribui la răspândire.
Citiți și: Șoferii din UE, luați prin surprindere: ce a decis Parlamentul European
Legea nu face concesii: plantele interzise trebuie eliminate
Nu contează dacă planta a fost pusă intenționat sau a apărut „din întâmplare”: dacă este pe lista interzisă, trebuie îndepărtată. Portalul german Echo24 subliniază că eliminarea este obligatorie chiar și atunci când planta se găsește în grădină fără a fi fost plantată deliberat. Un exemplu este brânca-ursului gigantă (Heracleum mantegazzianum), periculoasă nu doar pentru mediu, ci și pentru oameni: seva poate provoca arsuri cutanate severe la contact.
Regula este clară: oricine deține sau cultivă plante aflate pe lista UE trebuie să le elimine fără întârziere, pentru a proteja biodiversitatea și siguranța ecosistemelor locale.