În ultimul deceniu și jumătate, Ungaria se confruntă cu o criză demografică fără precedent: cei mai mulți dintre cei care pleacă sunt tineri, bine pregătiți și educați, adică exact segmentul esențial pentru competitivitatea economică și inovație. Fenomenul, intensificat după 2020, a devenit subiect‑cheie al dezbaterilor interne, punând presiune pe guvernul Fidesz condus de Viktor Orbán. Datele oficiale și estimările independente arată că sute de mii de maghiari și‑au făcut bagajele, iar consecințele asupra pieței muncii și asupra sistemelor sociale sunt tot mai vizibile.
Amploarea fenomenului
Potrivit ultimelor statistici ale KSH, anul 2024 a adus un record absolut: 41.300 de persoane au emigrat, cel mai ridicat nivel anual din 2010 încoace. În intervalul 2010‑2025, numărul total de plecări oficial înregistrate se ridică la 367.515. Totuși, analiza VálaszOnline arată că datele interne subestimează fenomenul: registrele țărilor de destinație consemnează aproape dublu față de cifrele raportate la plecare. Portretul demografic „Demográfiai portré 2024” estimează 546.000 de maghiari stabiliți în UE, Marea Britanie, Elveția și Norvegia. Incluzând migranții temporari și pe cei neregistrați, unele calcule urcă totalul la 637.000 (aprox. 6,6 % din populație în 2017).
Destinațiile preferate
Austria a atras peste 124.000 de maghiari din 2010, cu un vârf de 16.500 numai în 2023. Germania urmează cu circa 104.000, în creștere cu 20 % anul trecut. În Regatul Unit s‑au mutat aproape 53.000 de persoane, deși Brexitul a temperat ritmul. Alte destinații populare sunt Olanda și Elveția, care împreună cu alte state occidentale însumează peste 86.000 de emigranți maghiari.
CITIȚI ȘI ► Intrarea din Ungaria în Austria, blocată la acest punct de frontieră. Proteste: „Nici cu permis special nu poți trece”
Impact demografic și economic
Exodul a golit segmentul activ al populației: în 2023, 6,8 % dintre maghiarii de 15–64 ani locuiau peste hotare, față de 1,8 % în 2010. În grupa critică 25–49 ani, proporția a urcat la 11,2 %, adică mai mult de unul din zece dintre cei mai productivi și educați cetățeni. Această pierdere de capital uman pune presiune pe piața muncii și pe sustenabilitatea sistemului de pensii.
De ce pleacă maghiarii?
Diferențele salariale față de Europa de Vest, oportunitățile de carieră limitate și inflația persistă ca motive de bază. Însă tot mai mulți invocă:
• Educația: taxele introduse la universități și presiunile politice asupra mediului academic îi determină pe studenți să aleagă programe gratuite sau în limba engleză din Austria și Olanda.
• Condițiile de muncă: ore prelungite, puține perspective de avansare și insatisfacția față de climatul politic intern.
• Viitorul copiilor: părinții caută sisteme educaționale mai performante și un mediu social perceput drept mai stabil.
CITIȚI ȘI ► Plecări în masă din Ungaria: Tot mai mulți maghiari aleg să se stabilească în Austria
Întoarceri, dar nu suficiente
În fiecare an revin în țară 20.000–24.000 de maghiari, atrași de familie sau schimbări personale. Totuși, fluxul de plecări depășește consistent întoarcerile, iar deficitul de tineri calificați rămâne acut.