De câţiva ani, muncitorii asiatici sunt soluţia pentru piaţa muncii din România. Piaţă rămasă fără forţă de muncă după ce românii au ales la rândul lor să plece în Occident.
Nepalezii care visează să muncească în Europa sunt dispuși să dea bani în plus deși companiile românești plătesc agenții de recrutare și biletul de avion, scrie presa nepaleză. Ei ajung să fie exploataţi în ţara noastră aşa cum ai noştri sunt adesea nedreptăţiţi în ţările dezvoltate.
Padam a sosit în România în septembrie 2019 după ce a plătit unei agenții nepaleze de recrutare suma de 560.000 Rs (rupii nepaleze – aproximativ 20.000 lei) pentru o slujbă la Sinaia, o stațiune montană aflată la 123 km. nord de București, capitala României, relatează Kathmandu Post, citată de Rador.
“Uneori, puteam să câștig până la 5000 Rs pe zi (aproximativ 200 lei)“, spune Padam, care a lucrat uneori și câte 12 ore pe zi fără să apuce nici măcar să ajungă la toaletă.
“N-am mai fost plătit de patru luni”
Dar în martie, a apărut pandemia de coronavirus. Ca peste tot, și în România, industria turismului a înregistrat un declin. Padam, care trebuie să trimită acasă cel puțin 50.000 Rs (aproximativ 2000 lei) lunar ca să achite un împrumut al familiei, nu a avut altă soluție decât să își caute alt loc de muncă.
Dar experiența sa cu noul loc de muncă a fost îngrozitoare. “N-am mai fost plătit de patru luni”, povestește Padam, care este tatăl a doi copii. “Firma încă îmi mai datorează vreo 4000 de lei”.
Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrație din România, Padam se numără printre cei 4.324 de nepalezi care, în anul 2019, au sosit în această șară est-europeană. Întrucât, potrivit estimărilor, 3 milioane de cetățeni (dintr-un total de aproximativ 19 milioane) au părăsit țara pentru ‘pășuni mai verzi’ din Europa de Vest, România se bazează acum pe lucrători asiatici – la început, vietnamezi, iar acum, nepalezi și indieni – care să lucreze în hoteluri și restaurante, să îngrijească copii, să lucreze în construcții sau să facă niște munci pe care românii nu le-ar face.
Lucrătorii asiatici costă mai puțin, sunt calificați, sunt instruiți sau au o experiență și sunt dispuși să plece în străinătate, a declarat pentru ziarul Kathmandu Post Ane Marie Stavri, de la Agenția Jordan River Recruitment din România.
Pandemia a înrăutăţit situaţia
Între anii 2016 – 2020, România și-a mărit cota de lucrători care nu sunt din UE de la 3000 la 30000, iar nepalezii profită de asta. Numai anul acesta, nepalezilor le-au fost eliberate 2.831 permise de muncă.
Dar, cum între Kathmandu și București nu există un acord în sectorul muncii, iar în Nepal nu există niște reglementări mai relaxate în privința muncii în străinătate, lucrătorii migranți, atrași cu ușurință de visul de a călători și de a munci în Europa, sunt exploatați pe tot parcursul drumului lor, după cum a constatat o anchetă de șase luni a ziarului Kathamndu Post pe teme transfrontaliere.
Pandemia Covid-19 a făcut ca lucrătorii să poată fi mai ușur exploatați.
Pentru lucrătorii ajunși în România, dacă nu cumva vor fi fost deja păcăliți anterior, există mai multe căi prin care pot fi exploatați.
Deși legea românească spune că oamenii pot munci numai 40 de ore, timp de cinci zile pe săptămână, ei ar putea ajunge să muncească și 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână. Şi, desigur, sunt plătiţi doar pentru 40 de ore.
S-a constatat că unii patroni ajung chiar să confiște pașapoarteșe lucrătorilor nepalezi pe care îi angajează. Dacă lucrătorii vor să schimbe locul de muncă, apare o întreagă serie de probleme.
Citiţi articolul integral AICI
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC AUSTRIA