Ştiri Diaspora – Diaspora românească este în creștere cu circa 100.000 de persoane în fiecare an. România se află pe primul loc la numărul cetățenilor adulți care au rezidența în alte țări europene, înaintea Poloniei. Datele Institutului European de Statistică, Eurostat, arată că în anul 2011 numărul românilor cu rezidența în altă țară a Uniunii Europene se ridica la 1,67 de milioane de persoane, și de atunci a tot crescut. Un an mai târziu, în 2012, ajunsese la 1,73 de milioane de persoane, în anul 2013, la 1,87 de milioane de persoane, pentru ca, în 2015, să depășească 2 milioane. În anul 2019, 2,45 de milioane de cetățeni români locuiau în țări ale Uniunii, adică mai mult decât populația Bucureștiului.
Cea mai numeroasă migraţie din UE
De altfel, România este pe primul loc la numărul cetățenilor adulți cu rezidență în alte țări ale UE. Pe locul al doilea se află Polonia, cu mențiunea că această țară are o diasporă de două ori mai mică decât a României, având însă o populație de două ori mai mare. Potrivit aceleiași surse, majoritatea persoanelor cu cetățenie română, rezidente în țări ale UE, sunt femei, după ce, între 2011 și 2014, numărul bărbaților care au migrat a fost ușor mai mare. Din 2015 însă, proporția femeilor a tot crescut, ajungând să se stabilizeze la 54% din total, în 2019. Citiţi şi >>> Va primi copilul meu cetăţenie austriacă dacă este născut în Austria?
Diaspora românească a crescut cu circa 800.000 de persoane în ultimii 8 ani, ceea ce echivalează cu plecarea în străinătate a unui întreg oraș de mărimea Pietrei Neamț. Cifra nu include persoanele sub 15 ani sau pe cele de peste 64 de ani și nici pe românii care au migrat în țări din afara Uniunii, precum SUA sau Elveția, în fapt cifrele migrației românești fiind mult mai mari. Citiţi şi >>> Criză în spitale: „15.000 de medici au emigrat după aderarea României la UE”
Cifrele reale sunt mult mai mari
De fapt, cifrele reale ale migrației românești nu sunt cu adevărat cunoscute și se pot face doar estimări în materie, atrag atenția sociologii. „Lucrurile trebuie puse puțin în perspectivă. Serviciul european de statistică este unul care triangulează date din România și din alte țări și se bazează pe datele oficiale. Și ar trebui văzut ce includ datele respective: se referă și la persoane care au rezidență permanentă, și la cele care au rezidență mai de scurtă durată, deci este o discuție mai largă aici”, punctează sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, SNSPA.
Fără îndoială însă că migrația românească este una de mari dimensiuni, dincolo de cele 2,5 milioane de persoane înregistrate în 2019. „Pentru că sunt persoane care deja au cetățenia țărilor respective de mult timp. Deci migrația reală este mult mai mare în momentul de față. Estimez că în 2017 era undeva la 3,5 milioane de persoane sau chiar 4 milioane. Datele sunt greu de obținut pentru că de multe ori o persoană poate fi înregistrată în mai multe țări, gândiți-vă că noi nu avem date despre migrația internă, din România”, explică sociologul. Citiţi şi >>> Cum pot obţine străinii cetățenia austriacă mai REPEDE
Sursa: Adevărul, ZiarulRomanesc.de