De câte ori ai vrut să faci o plimbare cu telecabina, sau să urci pe un turn de observație dar frica de înălțime te – a blocat? Este o problemă care influențează stilul de viață și nu este deloc o joacă: acrofobia afectează milioane de oameni, inclusiv în Austria. Din păcate, nu e vorba doar de disconfort temporar, pentru că pentru unii oameni viața de zi cu zi devine o cursă cu obstacole. Astfel, scările, ferestrele sau vacanțele devin motive de evitare. O veste bună este că psihologii specializați în tulburări de anxietate din Viena spun că frica de înălțime poate fi tratată. Frica de înălțime nu mai este o sentință: există o serie de instrumente care le redau pacienților echilibrul. În articolul de pe ziarulromanesc.at afli cum funcționează acest proces. Așa poți transformată frica în libertate. Continuă să citești după fotografie
Depășirea fricii de înălțime: Evitarea amplifică efectele
Pentru aproximativ cinci procente din populația austriacă frica de înălțime înseamnă privarea de activități pe care ceilalți le pot face cu plăcere și fără probleme. Frica de înălțime este una dintre tulburările de anxietate și se manifestă printr-o frică legată de distanța față de sol. Se disting mai multe forme: ușoară, moderată și severă. Când privești în jos, în abis, de la înălțime, te simți neliniștit. „Unii oameni nu pot nici să stea lângă fereastră, nici să se urce în clădiri înalte”, explică Maria Chamarina, psiholog clinician din Viena, care oferă asistență persoanelor care suferă de acest gen la cabinetul Phobius. Factorii declanșatori expliciți ai fricii de înălțime sunt rari. Nu experiența în sine, ci mai degrabă evitarea situațiilor agravează reacțiile de frică ale celor afectați. Palpitațiile, amețelile, dificultățile de respirație și „genunchii slăbiți” se numără printre efectele secundare neplăcute.
Citește și: Ce înseamnă amaxofobia și cum poate fi depășită, potrivit psihologiei
Înțelegerea comportamentului atunci când ai frică de înălțime
Primul obiectiv al Mariei Chamarina este de a dobândi o înțelegere completă a fricii de înălțime a pacientului într-o conversație inițială și de a afla cum reacționează în anumite situații – de exemplu, pe o terasă pe acoperiș sau pe un teleschi, în ruinele unui castel sau chiar la un turn de observație. „Cei afectați tind să evite situațiile la înălțime”, spune experta, care a studiat în profunzime tulburările de anxietate încă de la studii. „Și se distrag ascultând muzică sau vorbind cu alții.” Toate acestea ajută la ameliorarea fricii de înălțime doar pe moment, nu pe termen lung.
Depășirea cu succes a fricii de înălțime
Dacă îți dai seama că nu poți face niciun progres singur, sprijinul terapeutic poate fi de ajutor, spune Maria Chamarina. Într-o ședință inițială, ea creează un plan de terapie cu pacienții ei, pe care îi place să-l numească și plan de luptă. Pe lângă conversația cu ei, aceasta include un test cu întrebări specifice, pe care psihologul îl evaluează înainte de a-l discuta cu pacienții ei. Pe lângă terapia în cabinet, programul include și excursii la clădiri înalte, cum ar fi turnurile de observație, precum și căști de realitate virtuală care fac o punte către realitate. Pacienții se confruntă astfel cu situații care le provoacă anxietate. Acest lucru nu numai că îi ajută să învețe cum să le gestioneze, dar le oferă și experiențe inițiale de succes care le consolidează progresul. „Ei rămân în situație în loc să o evite și nu recurg la comportamente de siguranță obișnuite, cum ar fi ținerea de balustradă”, spune Chamarina pentru sn.at.
Citește și: Ce înseamnă cinetoza și ce putem face pentru a nu suferi
Terapia prin expunere ameliorează frica de înălțime
Maria Chamarina subliniază faptul că pacienții ar trebui provocați, dar nu copleșiți. Terapia are adesea cel mai mare succes atunci când pacientul se implică în situația care îi induce frică. Această metodă, cunoscută și sub numele de terapie de confruntare sau expunere, este foarte eficientă în depășirea fobiilor. Exercițiile de respirație și tehnicile de relaxare fac parte din exerciții. În plus, persoanele cu acrofobie ar trebui să verifice dacă clădirile și scările sunt sigure înainte de a urca, de exemplu, dacă există balustrade sau bare de care se pot ține. Medicația este utilă în cazurile de tulburări de anxietate severe, dar, potrivit psihologului, nu oferă o soluție permanentă