Mulți oameni se întreabă la sfârșitul anului, de Paște sau de ziua de naștere: Cum a trecut anul atât de repede? Marc Wittmann, psiholog și neurolog cognitiv, studiază percepția timpului de peste 30 de ani și explică de ce avem această senzație. Într-un studiu din 2005, Wittmann a descoperit că ultimii zece ani sunt cruciali pentru percepția timpului. Pe măsură ce îmbătrânim, acești ani par să treacă din ce în ce mai repede. Acest efect începe în adolescență și se stabilizează abia în jurul vârstei de 60-70 de ani. În schimb, între 20 și 50 de ani, percepția timpului se accelerează treptat.
Rutina – principalul „ucigaș al timpului”
Wittmann identifică rutina drept principalul motiv pentru care timpul pare să zboare: „Rutina este un ucigaș al timpului”. Studiile arată că amintirile noi joacă un rol esențial în percepția timpului. Cu cât trăim mai multe experiențe noi, cu atât perioada respectivă ni se pare mai lungă. De exemplu, un weekend plin de activități noi cu prietenii poate părea mai lung în retrospectivă.
CITIȚI ȘI ► 6 comportamente care trădează o persoană cu inteligență scăzută, conform psihologiei
Un studiu din 2003 realizat cu turiști de plajă a confirmat același fenomen: primele zile de vacanță par mai lungi, deoarece se creează mai multe amintiri. Pe măsură ce vacanța continuă și intervine rutina, zilele par să treacă mai repede.
Același principiu se aplică și în viață: în adolescență și tinerețe, trăim frecvent experiențe noi și memorabile. Cu timpul, însă, rutina devine dominantă: „Când realizezi că locuiești de 30 de ani în același loc, ai același job și aceiași prieteni, timpul începe să treacă mai repede”, explică Wittmann.
Emoțiile influențează percepția timpului
Emoțiile joacă și ele un rol esențial în modul în care percepem timpul. De exemplu, în perioada sărbătorilor de iarnă, pentru cei care respectă tradițiile sau se relaxează în tihnă, zilele dintre Crăciun și Revelion pot părea scurte. Însă, pentru cei care trăiesc noi experiențe, cum ar fi sărbătorirea la munte sau întâlnirea unor persoane noi, zilele pot părea mai lungi.
Percepția timpului se schimbă și în funcție de starea emoțională generală. În timpul pandemiei de COVID-19, studiile au arătat că persoanele care s-au simțit mai rău au perceput timpul ca trecând mai încet. Pe de altă parte, perioadele cu multe experiențe noi pot părea lungi, dar plăcute. Wittmann oferă exemplul său: „Primul an la universitate în San Diego a trecut încet, dar am multe amintiri plăcute din acea perioadă”.
CITIȚI ȘI ► Ce înseamnă dacă te dai cu parfum în fiecare zi, conform psihologiei
Cum putem încetini timpul
Cei care doresc să încetinească percepția timpului pot încerca să adauge noutate în viața de zi cu zi. „Ritualurile oferă siguranță, dar introducerea unor mici schimbări poate încetini timpul”, recomandă Wittmann. Poți încerca să vorbești cu un vecin necunoscut sau să faci ceva diferit la locul de muncă. Această strategie, denumită „efectul de noutate”, poate aduce mai multă satisfacție și poate încetini percepția timpului.
Chiar și momentele de așteptare, cum ar fi statul la coadă sau în trafic, pot fi folosite în mod productiv. „O coadă durează, în medie, patru minute. În loc să te enervezi, folosește acest timp pentru reflecție – gândește-te la ziua ta sau la ce ai de făcut”, sugerează expertul. Această tehnică, cunoscută sub numele de „restructurare cognitivă”, poate transforma momentele frustrante în oportunități de relaxare și meditație.