În marile orașe europene, reciclarea a devenit nu doar un gest responsabil, ci și o parte din cultura urbană. Sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje – cunoscut în Germania și Austria ca „Pfand” – funcționează eficient, încurajând returnarea sticlelor și dozelor contra unei sume modeste: 20 sau 25 de cenți pe bucată. Însă un obicei considerat de mulți o dovadă de solidaritate se poate transforma într-o surpriză amară: până la 2.000 de euro amendă pentru o faptă care părea a fi un act de bunăvoință.
Tot mai mulți cetățeni aleg să nu arunce recipientele în coșul de gunoi, ci să le lase lângă tomberoane, astfel încât persoanele aflate în nevoie – cum ar fi oamenii străzii – să le poată colecta ușor, fără să fie nevoite să scotocească prin gunoaie. Un gest empatic și igienic, devenit normă nescrisă în multe orașe din Germania sau Austria, chiar sprijinit prin instalarea de „inele pentru Pfand” în orașe ca Linz sau Innsbruck. Dar în Viena, acest comportament poate avea consecințe legale neplăcute.
Viena trage linia: sticla lângă coș = poluare
Recent, publicația Mein Bezirk a relatat cazul unui utilizator Reddit care a povestit cum a fost apostrofat sever de către un „observator al reciclării” – agent al curățeniei publice – pentru că a lăsat o sticlă de plastic lângă un coș de gunoi, intenționând să ajute un colector de ambalaje. Potrivit MA 48, serviciul municipal responsabil cu salubritatea, acest comportament este considerat poluare a spațiului public, conform legii vieneze privind curățenia urbană.
Așadar, chiar și o singură sticlă lăsată lângă coș poate fi interpretată ca încălcare a regulilor, sancționabilă cu avertisment, amendă de 50 de euro sau chiar cu plângere oficială, caz în care se poate ajunge la o sancțiune de până la 2.000 de euro.
CITIȚI ȘI ► Sticle de plastic, după capacul care nu se desprinde mai vine o noutate
De ce intervin strict autoritățile
Într-o declarație oficială, MA 48 susține că un control riguros este necesar pentru menținerea ordinii publice. „Unde s-ar trasa limita dacă am permite depozitarea de sticle și doze lângă coșuri?”, întreabă retoric instituția. S-a invocat chiar exemplul persoanelor care consumă alcool în parcuri, care ar putea apoi justifica abandonarea dozelor de bere prin aceeași logică: „le-am lăsat pentru reciclatori”.
Astfel, autoritățile din Viena trag un semnal de alarmă: chiar dacă intenția este bună, acțiunea contravine legii și nu este tolerată. Pe scurt, solidaritatea spontană nu ține loc de reguli administrative, iar cei care vor să ajute ar trebui să caute forme alternative, legale – de pildă, donarea bonurilor de Pfand sau colectarea ambalajelor și predarea lor personală.