Cunoști acea senzație când cineva cască și îți vine să caști, sau invers? Știința explică de ce apare acest fenomen. Fenomenul „căscatului” este contagios: este ceva pe care mulți dintre noi experimentăm în mod automat, poate chiar când ai început să citești acest articol ai avut senzația de nevoie de a căsca. Ei bine, știința are mai multe explicații care încearcă să dezlege acest comportament cel puțin curios. Dacă ne uităm în dicționar, căscatul înseamnă involuntară deschiderea largă a gurii inspirarea lentă și adâncă și apoi expirarea, de asemenea prelungită și uneori zgomotoasă, în general din cauza somnolenței sau plictiselii. Sau „care stă cu gura deschisă privind neatent”, „nătăfleț„. Să vedem de ce căscăm când cască altcineva și de ce căscatul e contagios. Continuați să citiți mai jos
De ce căscăm când o face altcineva?
Căscatul este, în esență, un răspuns fiziologic care apare în general atunci când suntem obosiți, plictisiți. Sau când avem nevoie de o creștere a oxigenului către creier, ceea ce înseamnă că mai mult sânge curge prin creier. Cu toate acestea, atunci când devine contagios, răspunsul nu mai este doar o reacție la oboseală. Este un fenomen social, ceea ce înseamnă că are o componentă emoțională sau conexiune cu alte persoane. Să vedem ce se întâmplă.
De ce căscatul devine contagios: legătura dintre neuronii oglindă și comportamentele sociale
Una dintre cele mai acceptate explicații pentru motivul pentru care este contagios se bazează pe sistemul neuronului oglindă: un ansamblu de celule cerebrale care se activează atât atunci când efectuăm o acțiune, cât și când îi vedem pe alții fac la fel, scrie diariouno.com.ar Acest sistem ne permite să imităm și să înțelegem comportamentul celorlalți. Când vedem pe cineva căscând, neuronii noștri oglindă se activează într-un mod similar, declanșând dorința de a căsca. În termeni simpli, este ca și cum creierul nostru „oglindește” comportamentul altei persoane în mod involuntar.
Citește și: 6 bucătari au fost întrebați care ulei este cel mai bun pentru prăjit: au dat același răspuns
Fenomenul căscatului: cum ne influențează empatia și conexiunea socială
Un studiu științific sugerează: căscatul contagios este legat de empatie. Oamenii cu o capacitate mai mare de a empatiza cu ceilalți au mai multe șanse să experimenteze acest fenomen. În plus, avem tendința să căscăm mai mult când vedem persoane apropiate emoțional, cum ar fi prietenii sau familia. Acest comportament ar putea fi o formă de sincronizare socială, promovând coeziunea în cadrul grupurilor. De exemplu, un studiu de la Universitatea Harvard a constatat că oamenii au mai multe șanse să caște atunci când observă oameni cu care aveau o legătură emoțională. Cu toate acestea, acest lucru era mai puțin probabil să se întâmple când văd străini care cască.
Căscatul are vreo legătură cu comunicarea nonverbală?
La întrebarea „de ce căscăm când o face altcineva”, unii oameni de știință sugerează: căscatul contagios poate juca un rol în comunicarea nonverbală. Căscatul poate fi un semn că o persoană este relaxată sau are nevoie de odihnă. Dacă ne aflăm într-un cadru social și îi vedem pe alții căscând, creierul nostru poate interpreta acel semnal și poate replica automat comportamentul, ca și cum am fi parte din aceeași „stare emoțională”.
Important: Deși căscatul se asociază cu sentimentul de plictiseală, somnolență, oboseală, exista și studii care fac o corelație între căscatul excesiv și posibila prezență a anumitor afecțiuni. De exemplu, ca urmare a faptului că prin căscat se inhalează un volum mult mai mare de aer, poate fi vorba despre necesitatea suplimentării cu oxigen a organismului, cum se observă în anumite afecțiuni cardiovasculare, boli pulmonare obstructive sau chiar sindroame neurologice.