Cum sunt pedepsiți angajații care își respectă timpul liber. O cultură echilibrată între viața profesională și cea personală este văzută ca un pilon al sănătății și productivității în companiile moderne. Multe organizații investesc în programe de sănătate și bunăstare tocmai pentru a crește performanța angajaților și a reduce fluctuația de personal.
Cu toate acestea, o nouă cercetare publicată în prestigioasa revistă „Organizational Behavior and Human Decision Processes” dezvăluie un paradox îngrijorător: deși companiile își încurajează oficial angajații să se deconecteze în afara orelor de program, aceia care o fac sunt adesea percepuți ca fiind mai puțin implicați și mai puțin demni de promovare.
Cum sunt pedepsiți angajații care își respectă timpul liber
Cercetarea, realizată pe 7.800 de persoane în cadrul a 16 studii internaționale, a arătat că managerii apreciază efectele benefice ale pauzelor — angajații care revin din weekend sau concedii sunt percepuți ca fiind mai energici și mai productivi. În ciuda acestui fapt, aceiași manageri au evaluat acești angajați ca fiind mai puțin implicați și le-au redus șansele de promovare, scrie heute.at.
Fenomenul a fost observat indiferent dacă managerii susțineau sau nu, oficial, politica de echilibru muncă-viață personală. Chiar și atunci când angajații își îndeplineau sarcinile mai bine decât colegii lor, simplul fapt că nu erau „disponibili” non-stop părea să le afecteze imaginea.
>>> Citiți și: Val de scumpiri și tăieri în Austria: ce se schimbă din iunie, iulie și august 2025 prin noul pachet de austeritate
Răspunzi la e-mailuri noaptea?
Problema principală identificată de cercetători este legată de modul în care managerii echivalează vizibilitatea și disponibilitatea cu implicarea reală. Angajații care răspund la e-mailuri noaptea sau care renunță la concedii sunt percepuți ca fiind mai dedicați, ignorându-se astfel cercetările care arată că pauzele regulate îmbunătățesc sănătatea și performanța pe termen lung. Această mentalitate, spun cercetătorii, întreține o cultură a epuizării și a burnout-ului, cu efecte negative asupra întregii organizații.
>>> Citiți și: Interdicție istorică în această țară din UE: șoferii de peste 68 de ani nu vor mai avea voie să conducă camioane
Specialiștii recomandă ca firmele să regândească modul în care își evaluează angajații. Sistemele de evaluare ar trebui să pună accent pe rezultate reale, nu pe prezență constantă. De asemenea, liderii ar trebui să evite contactarea angajaților în afara programului și să implementeze politici clare care protejează echilibrul dintre muncă și viața personală. În plus, aceștia trebuie să fie instruiți să identifice și să elimine prejudecățile care îi determină să penalizeze, în mod nedrept, pe cei care aleg să se deconecteze pentru a-și proteja sănătatea.