Tensiunile din Orientul Mijlociu revin în prim-plan și apasă direct pe piețele energetice, cu efecte care se pot vedea rapid la pompă și, mai departe, în economie. După blocarea negocierilor diplomatice și declarațiile fostului președinte american Donald Trump despre o posibilă nouă închidere a Strâmtorii Hormuz, operatorii urmăresc cu îngrijorare riscul unor întreruperi în aprovizionare.
Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de trecere pentru comerțul global cu țiței și produse rafinate. Orice restricție a traficului naval poate declanșa volatilitate puternică a prețurilor și poate împinge scumpirile pe întreg lanțul: de la materia primă până la stațiile de alimentare.
În acest climat de instabilitate geopolitică și teamă privind continuitatea livrărilor, vine avertismentul lui Davide Tabarelli, președintele Nomisma Energia și profesor la Universitatea din Bologna: „Faceți imediat plinul cu motorină”.
De ce motorina este cea mai expusă
Potrivit lui Tabarelli, dinamica prețurilor se poate schimba chiar pe termen foarte scurt. „Scăderile sunt pe punctul de a se opri. Astăzi mai putem vedea încă o mică reducere față de săptămâna trecută, dar de mâine prețurile vor începe din nou să urce”, explică el.
Totuși, nu toate tipurile de carburant sunt afectate în același fel. „Benzina nu este principala problemă: suntem sub 1,80 euro litrul, un nivel relativ scăzut chiar și într-o fază de criză. Adevăratul nod este motorina, care rămâne mult mai expusă tensiunilor internaționale”, subliniază Tabarelli.
Diferența dintre benzină și motorină, în momente de șoc geopolitic, ține de structura cererii și de faptul că distilatele medii sunt mai sensibile la blocaje logistice și la variații ale costurilor de aprovizionare. În plus, motorina este esențială pentru transportul de mărfuri și pentru activitatea multor sectoare productive, ceea ce poate accelera transmiterea scumpirilor către restul economiei.
Pentru consumatori, recomandarea rămâne una de prudență și de organizare. „Singurul lucru pe care îl putem face este să consumăm mai puțin, să ne organizăm astfel încât să depindem mai puțin de mașină și să amânăm deplasările neindispensabile”, spune el.
Risc de recesiune: ce se poate întâmpla cu economia
Energia nu înseamnă doar costul plinului. Influențează așteptările firmelor și ale familiilor și, în lanț, poate frâna creșterea economică. Tabarelli vorbește despre o probabilitate în creștere pentru o fază negativă: „Acum o lună o estimam în jur de 15%, dar în fiecare zi care trece crește. După mai bine de treizeci de zile de tensiuni am ajuns la aproximativ 45%”.
O scumpire a energiei se reflectă în costurile de producție, logistică și servicii, cu posibile efecte asupra inflației și a puterii de cumpărare. Într-un asemenea context, durata crizei și continuitatea fluxurilor comerciale rămân decisive.
De ce prețul petrolului nu a explodat (deocamdată)
În ciuda îngrijorărilor, Tabarelli subliniază că nu s-a produs o creștere bruscă a țițeiului, așa cum ar fi sugerat cele mai sumbre scenarii. „Este unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte ale acestei crize”, observă el. „Acum două luni aș fi pariat pe 200 de dolari barilul și pe motorină la 3 euro litrul. În schimb, prețurile rămân relativ ținute sub control.”
În analiza președintelui Nomisma Energia, acest echilibru se explică prin fundamentele pieței: în ultimii ani, producția totală a fost ridicată, iar stocurile sunt încă consistente. La asta se adaugă faptul că mai multe țări au apelat la rezervele strategice, folosite pentru a atenua șocurile bruște.
„În lume există foarte mult petrol și gaz”, explică Tabarelli. „Această criză este diferită de cea din anii ’70: atunci se temea că petrolul se termină. Astăzi știm că rezervele vor dura peste 50 de ani, iar cu investiții noi se pot găsi și altele.”
Italia și dependența energetică: problema de fond
Pentru Italia, evoluțiile internaționale readuc în prim-plan și o vulnerabilitate structurală. Tabarelli evidențiază diferența dintre producția internă și necesar: „Producem aproximativ 5 milioane de tone de petrol pe an, dar am putea produce dublu.”
În opinia profesorului, miza nu este doar energetică, ci și economică. Renunțarea la o cotă mai mare de extracție ar însemna pierderea unor resurse potențiale: „Importăm 90–95% din energia pe care o consumăm și nu ne valorificăm resursele. Este o adevărată crimă economică.”
În perioade de turbulență geopolitică, dependența de importuri poate amplifica expunerea la mișcările prețurilor internaționale și la disponibilitatea produsului. De aceea, gestionarea stocurilor, diversificarea furnizorilor și reziliența logistică rămân teme centrale pentru securitatea energetică.
Citiți și: Carburant, blocaj total: „Data este aceasta”. Șoc
Gaz, accize și marea variabilă: Strâmtoarea Ormuz
În cazul gazului natural, situația pare mai puțin tensionată decât în vârful crizei din 2022, când invazia rusă a Ucrainei împinsese cotațiile până la 300 de euro pe megawatt-oră. Astăzi, creșterea este mai limitată, susținută de disponibilitatea ofertei și de sosirea pe mare a unor cantități mari de gaz natural lichefiat.
Între timp, guvernul evaluează prelungirea reducerii accizelor la carburanți. Tabarelli descrie măsura ca fiind temporară, utilă pentru gestionarea unei perioade critice, dar avertizează că aceasta se traduce și printr-o creștere a datoriei publice.
Variabila decisivă rămâne însă evoluția situației în Strâmtoarea Ormuz. Dacă trecerea ar fi restricționată sau blocată pentru o perioadă îndelungată, efectele asupra pieței energetice și asupra comerțului internațional ar putea fi majore, cu impact imediat asupra prețurilor, termenelor de livrare și disponibilității carburanților.