Sari la conținut

„Ouăle devin marfă rară”: Rafturi goale în supermarket, Austria trage semnalul de alarmă

Etichete:
12/01/2026 15:03
Criză de ouă Austria 2026

Criză de ouă în Austria în 2026: Rafturile fără ouă din magazinele austriece, vizibile încă din perioada Crăciunului, nu au fost un accident izolat. Acum, industria avicolă din Austria avertizează oficial: aprovizionarea constantă cu ouă de calitate, produse intern, nu mai este o certitudine. Deși piața austriacă a ouălor este considerată un model la nivel european după renunțarea la creșterea în cuști în 2009, presiunile din ultimele luni au scos la iveală limitele acestui sistem. Mesajul ferm al sectorului este că, în actualele condiții, echilibrul dintre producție și consum este fragil. Până la Paște, relaxarea situației este puțin probabilă, iar consumatorii vor continua să simtă efectele unei piețe tensionate.

Cerere tot mai mare pentru ouă „made in Austria”

De ani buni, cererea pentru ouăle produse în Austria este în creștere constantă. Motivele sunt clare: standardele ridicate de bunăstare a animalelor și de protecție a mediului, unice în comparație cu multe alte state din Uniunea Europeană, dar și angajamentul ferm al marilor lanțuri de retail față de calitate și origine. În magazinele austriece se vând exclusiv ouă proaspete autohtone cu sigiliul de calitate AMA, un criteriu care a consolidat încrederea consumatorilor.

Această orientare spre produse locale, deși benefică pe termen lung, amplifică presiunea asupra producătorilor atunci când apar perturbări externe. Într-o piață în care importurile joacă un rol limitat, orice dezechilibru se resimte rapid la raft.

Gripa aviară și efectul în lanț asupra pieței

Epidemiile de gripă aviară care afectează periodic alte țări europene nu lovesc întotdeauna direct Austria, dar consecințele sunt vizibile. Atunci când ouăle din import devin rare sau foarte scumpe, marii furnizori pentru sectorul HoReCa sunt obligați să plătească prețuri mult mai mari. Ca reacție, multe unități de gastronomie își completează necesarul din comerțul cu amănuntul.

Acest consum suplimentar, dificil de anticipat pentru producători, expune punctele slabe structurale ale sistemului. O piață construită pe fluxuri stabile este pusă sub presiune de un surplus brusc de cerere, fără posibilitatea unei ajustări rapide a ofertei.

Un lanț care nu poate fi accelerat peste noapte

Puțini consumatori știu cât de complex este drumul unui ou până ajunge pe raft. Procesul începe în stațiile de incubare, continuă cu creșterea tineretului avicol și ajunge la etapa de producție propriu-zisă în fermele de găini ouătoare. Urmează sortarea și controlul calității în centrele de ambalare, toate supuse unor reguli stricte, și o logistică extrem de sensibilă la timp, care trebuie să asigure prospețimea produsului.
Citiți și: De ce apar ouăle cu două gălbenușuri și ce înseamnă acest fenomen surprinzător

Fiecare verigă este strâns legată de următoarea, iar întârzierile sau pierderile nu pot fi compensate rapid. Potrivit reprezentanților industriei, creșterea producției este posibilă doar pe termen mediu și numai în condițiile unor parteneriate stabile între producători, comercianți și cumpărători. Investițiile mari în sisteme de creștere prietenoase cu animalele și mediul sunt făcute doar dacă desfacerea este sigură și durabilă.

„Până la Paște nu vedem o relaxare”

În aceste condiții, sectorul avicol estimează că până la Paște nu este de așteptat o detensionare a pieței ouălor. Situația ar urma să se normalizeze abia după această perioadă, când presiunea sezonieră asupra consumului se va reduce. Mesajul industriei este unul de realism: mecanismele de producție nu pot fi accelerate artificial fără a compromite standardele de calitate.

Austria se bucură totuși de un nivel ridicat de autosuficiență. Cu aproximativ 7,5 milioane de găini ouătoare înregistrate și încă circa 1,5 milioane în gospodării mici, țara produce anual în jur de 2,3 miliarde de ouă, acoperind aproximativ 90% din necesarul intern. Acest rezultat este rodul unor decenii de politici orientate spre producția locală și trasabilitate. Pentru a putea amortiza mai bine eventualele penurii, reprezentanții industriei cer intervenții politice clare.