Ce se întâmplă cu mintea umană atunci când lumea digitală dispare brusc? O întrerupere masivă de curent care a lăsat ore întregi fără internet mari regiuni din Spania și Portugalia a transformat realitatea într-un experiment social neplanificat. Oameni scoși din rutina hiperconectată s-au regăsit în fața unei liniști digitale rare: fără ecrane, fără notificări, doar conversații reale și radiouri vechi pe străzi. Această pană a arătat cât de adânc ne modelează internetul comportamentele și cât de puțin suntem pregătiți pentru o pauză forțată. Este, poate, semnalul de alarmă de care aveam nevoie?
Creierul când suntem fără internet
Rarele ocazii în care internetul dispare brusc ne permit să reflectăm asupra influenței sale și asupra proceselor cognitive umane. Până acum câțiva ani, povestea deciziei cuiva de a petrece o perioadă de timp fără smartphone și internet era un gen jurnalistic popular. În acele cazuri, însă, era o chestiune de alegeri individuale și condiții artificiale.
„A fost o situație ciudată, un fel de pandemie inversată: toată lumea afară, fără internet”, a declarat un rezident italian al Barcelonei pentru Washington Post, descriind grupuri de oameni adunați pe străzi pentru a conversa și a folosi radiouri portabile pentru a obține informații. Este posibil ca astfel de condiții să fie exploatate în viitor pentru a realiza sondaje și a studia mai bine relația oamenilor cu internetul și comportamentele lor în perioadele prelungite offline: comportamente dificil de observat în situații normale, în afara unui laborator.
Citește și: Cât de des ar trebui să îți schimbi telefonul mobil și de ce? Răspunsul care te va surprinde
Nu mai este posibilă separarea
„Internetul ne-a pătruns atât de mult viețile încât influența sa devine imposibil de observat”, a declarat eseistul american Clay Shirky, expert în efectele sociale și economice ale tehnologiei informației. „După un timp, spalierul modelează vița de vie într-o asemenea măsură încât nu mai este posibilă separarea celor două lucruri”. Conform unor cercetări ample publicate în 2019 în revista științifică World Psychiatry, utilizarea intensă a internetului de la o vârstă fragedă poate avea atât efecte acute, cât și pe termen lung asupra unor funcții ale creierului.
Citește și: Spune adio hârtiei igienice, înlocuitorul ei a sosit și este mult mai eficient
Autorii, un grup internațional format din mai multe institute și universități, au susținut: caracteristicile tipice ale lumii online pot influența capacitatea de atenție offline, deoarece fluxul continuu de informații online îi obișnuiește pe oameni să își împartă atenția între mai multe surse, în detrimentul obiceiului de a se concentra perioade lungi de timp asupra unei singure sarcini. Apoi, există disponibilitatea constantă a informațiilor factuale accesibile în câțiva pași, ceea ce poate schimba modul în care „recuperăm, arhivăm și evaluăm cunoștințele”, potrivit ilpost.it.
Citește și: Cea mai bună mașină pentru șoferii mai în vârstă. Confortul la volan începe cu alegerea potrivită
Efectele privării de internet
Socializarea pe internet, exprimată în general prin intermediul platformelor care încearcă să reproducă procese tipice socialității offline, are și o influență în cascadă asupra interacțiunilor față în față, deoarece poate modifica – chiar și în moduri foarte profunde – conceptul de sine și stima de sine a oamenilor, în special a celor mai tineri. În ani mai recenți, aceleași ipoteze, care au făcut obiectul unor dezbateri ample, au fost parțial validate de studii și experimente care au analizat efectele privării de internet asupra proceselor cognitive și a sănătății mintale.
Citește și: Adio celor doi litri de apă pe zi: Câtă cantitate ar trebui să bei, conform unui studiu japonez
Un articol publicat în februarie în revista PNAS Nexus a descris rezultatele unui studiu clinic în care 467 de persoane cu o vârstă medie de 32 de ani au fost private de acces la internet pe smartphone-urile lor timp de două săptămâni. Participanților li s-a cerut să instaleze o aplicație care făcea conexiunea inutilizabilă, lăsând disponibile doar apelurile telefonice și mesajele text. Desigur, oricine ar putea folosi internetul și în alte moduri, de acasă sau de la serviciu, dar nu ar putea face asta de pe smartphone.
Citește și: Ce înseamnă să nu vrei să folosești umbrela când plouă, conform psihologiei
La finalul experimentului, răspunsurile la chestionare și alte date obținute prin intermediul instrumentelor de evaluare obiectivă au arătat o modificare a capacității de a menține atenția, a stării de bine subiective și a sănătății mintale a participanților (o scădere a simptomelor de anxietate, depresie sau alte probleme). 91% dintre aceștia au arătat o îmbunătățire în cel puțin una dintre cele trei dimensiuni luate în considerare.
Citește și: Ce înseamnă când o persoană te privește mereu în ochi, conform psihologiei
Mai mult timp în aer liber
Explicația oferită de autorii studiului este: eliminarea internetului de pe smartphone-uri a avut un impact asupra modului în care oamenii își petreceau timpul. Au petrecut mai mult timp în aer liber, au socializat mai mult în persoană și au făcut mai multă mișcare. Alte studii au analizat apoi influența internetului asupra unor activități specifice pe care oamenii le-au delegat de mult timp tehnologiei și pentru care anterior nu se bazau pe servicii precum Google Maps. În acest sens, există dovezi că utilizarea obișnuită a GPS-ului, de exemplu, poate avea un impact negativ asupra capacității de orientare și asupra capacității de memorare a traseelor pietonale și rutiere, dar puține dovezi că utilizarea obișnuită a GPS-ului provoacă o deteriorare generală a memoriei.
Există o prudență în a o asocia cu efecte complet pozitive sau complet negative. La urma urmei, așa cum a declarat Shirky pentru Atlantic în 2016, „singurele reprezentări credibile post-internet sunt toate asociate cu prăbușirea civilizației: apocalipse zombi, pandemii globale, catastrofe nucleare”. Și acest lucru sugerează că, dacă singura modalitate convingătoare de a ne imagina o lume fără internet este să ne imaginăm o lume fără civilizație, „atunci, prin aproximare, internetul a devenit civilizația noastră”.