Coșmar pentru pacienți în Austria – Ai o problemă de sănătate, suni pentru o programare și afli că medicul te poate vedea peste aproape două luni. Pentru tot mai mulți pacienți, aceasta nu mai este o situație excepțională. Un nou studiu arată că așteptarea pentru consultațiile de specialitate s-a lungit din nou, iar într-un domeniu s-a ajuns la un record de 65 de zile. Și mai grav: multe cabinete nici măcar nu mai primesc pacienți noi.
În Austria, 65 de zile pentru o consultație în sistemul public
Cifrele vin din Austria, unde pacienții care apelează la sistemul public de sănătate așteaptă, în medie, săptămâni întregi pentru un specialist. Cel mai greu se ajunge la medicina internă: timpul median a urcat la 65 de zile, cel mai mare înregistrat până acum de acest studiu. La neurologie s-a ajuns la 50 de zile, cu opt mai multe decât anul trecut, iar la cardiologie așteptarea a crescut cu 12 zile, până la 45.
În spatele cifrelor se află însă o problemă și mai apăsătoare. Aproximativ o treime dintre cabinetele din sistemul public nu mai acceptă pacienți noi. Pentru omul care încearcă să găsească un specialist, asta înseamnă telefoane repetate și căutarea unui alt cabinet înainte chiar de a începe numărătoarea zilelor până la consultație. Sebastian Arthofer, coordonatorul studiului, rezumă situația astfel: „Medicul din sistemul public nu costă bani, dar are un preț: așteptarea”.
22 de zile într-un land, 53 în altul
Contează enorm și unde locuiește pacientul. La nivelul întregii țări, timpul median de așteptare este de 34 de zile, dar diferențele sunt uriașe. În Viena se așteaptă cel mai puțin, 22 de zile. În Burgenland se ajunge la 53 de zile, iar în Vorarlberg la 46. În anumite specialități, situația este și mai grea: pentru urologie, în Stiria, studiul indică o așteptare care ajunge la 88 de zile.
Asta înseamnă aproape trei luni pentru o consultație. La medicina internă, în Austria Superioară, așteptarea ajunge la 78 de zile. Studiul arată și că situația nu se degradează identic peste tot: în unele specialități timpii au scăzut. Tendința generală rămâne însă îngrijorătoare, pentru că în opt dintre specialitățile analizate pacienții așteaptă mai mult decât anul trecut, iar accesul devine și mai dificil acolo unde cabinetele refuză înscrierea unor pacienți noi.
Vezi și: Părinți devastați avertizează: „Ne-am pierdut fiica din cauza deficitului de vitamina B12”
Cine nu poate aștepta trebuie să plătească
Aici apare ruptura care îi lovește direct pe pacienți. Cine poate suporta săptămânile de așteptare rămâne în sistemul public de sănătate. Cine are nevoie să ajungă mai repede la specialist se poate vedea împins spre medicina privată. „Cine nu are aceste săptămâni plătește programarea la medicul privat în euro”, spune Arthofer. Consultația poate fi plătită direct de pacient sau acoperită, în funcție de situație, printr-o asigurare privată suplimentară.
Studiul publicat de krankenversichern.at și prezentat de VersicherungsJournal Österreich se bazează pe 1.601 solicitări de programare făcute între mai și septembrie 2026. Au fost cerute consultații obișnuite sau preventive, nu consultații de urgență, iar perioadele în care cabinetele erau închise pentru concediu nu au fost incluse în calcul. Tocmai de aceea, cele 65 de zile reprezintă timpul efectiv de așteptare pentru o programare obișnuită în sistemul public de sănătate.
Pentru pacient, realitatea este mult mai simplă decât metodologia unui studiu. Are nevoie de un medic și încearcă să ajungă la el. La medicina internă poate primi o programare peste 65 de zile, la neurologie peste 50, iar la cardiologie după 45. Dacă primul cabinet nu mai primește pacienți, începe din nou să caute. Iar dacă nu își permite să aștepte, rămâne varianta pentru care trebuie să scoată bani din buzunar.