Nu doar la sfârșit de an sau cu ocazia alegerilor din România, chipul statistic al diasporei dar și a celor ce fac naveta la muncă în Austria (cum ar fi de exemplu zecile de mii de îngrijitoare de bătrâni la domiciliu, provenite din România) merită cunoscut.
Diaspora românească e numeroasă, crește în ritm alert și este neobișnuit de slab reprezentată politic, prin forța propriei etnii, în autoritățile locale, în organele alese din Austria.
Viața în Austria în 2022: creşteri de salariu, scumpiri, taxe noi, reduceri de impozit
Cu titlu informativ, iată o imagine caleidoscopică fără o intenție exhaustivă:
– Cu o vârstă medie de 30,9 ani, românii sunt populația cea mai tînără din cadrul UE care se stabilește în prezent în Austria, la o medie de 35,7 ani a tuturor străinilor rezidenți.
– În perioada de referință a anului 2020 au existat 304 căsătorii mixte, cu 74% soții, românce și 26% soți, austrieci.
– În Austria au studiat, în semestrul de iarnă al anului universitar 2019-2020, 1.423 de studenți români.
– 40% din persoanele cu calificare medie ce desfășoara o activitate comercială în Austria au cetățenie română, ceea ce este mult peste medie.
”Statistisches Jahrbuch Migration& Integration 2021“
Portretul statistic al diasporei românești din Austria poate fi citit în detaliu în publicația anuală, editată de Statistik Austria, intitulată „Statistisches Jahrbuch Migration& Integration 2021“ (anuar statistic migrație& integrare, 2021).
Din date rezultă că 17.479 de români s-au stabilit în 2020 în Austria, ocupând locul al doilea după Germania cu +19.013 și înaintea Ungariei cu +10.098.
În 2019, cetățenii proveniți din România care alegeau Austria erau încă pe primul loc cu 20.255 de persoane.
Cu toate acestea, România conduce detașat la numărul de persoane care au ales în ultimii 10 ani să trăiască în Austria: +90.238, față de Ungaria cu +65.768 și Germania +64.630!
Colindul nostru sfânt și bun, în Biserica “Sf. Voievod Ștefan cel Mare” din Viena
Câți români sunt în Austria
Cetățenii români stabiliți în Austria la 01.01.2021 erau în număr de 131.824, (44,9% cu peste 5 ani de ședere neîntreruptă în perioada de referință 2011-2015) ținând astfel deja din 2019 locul doi, între străinii ce trăiesc în Austria, după cei proveniți, evident din Germania: 208.732.
Limba română este cu 2,2% pe locul trei, ca primă limbă vorbită (negermană) între persoanele în vârstă de 4-5 ani, prezente în instituțiile de învățământ primar, după cea turcă (5,7%) și sârbo-croata și bosniaca (5,5%).
Aflăm din sinteza ce ne-a fost pusă cu amabilitate la dispoziție de către domnul Lukas M. Vosicky, secretarul general al asociației „Österreichisch-Rumänische Gesellschaft“ (Societatea austriaco-română) cu sediul la Viena și alte date interesante din materialul statistic citat, cum că în 2020, 49% din cei 8488 de pușcăriași ai Austriei erau străini, provenind cu precădere din România, statele urmașe ale fostei Iugoslavii, Ungaria, Nigeria, etc.
România e pe locul șapte la obținerea cetățeniei austriece cu 301 persoane din totalul solicitanților și pe primul loc în rândul țărilor UE la acest criteriu în perioada de referință.
Românii, pe ultimul loc la vaccinare
Statistik Austria a mai prezentat recent și un raport, separat de anuar, al situației federale a vaccinării, care a surpins cu datele despre rezidenții străini de pe teritoriul țării și apetitul lor pentru vaccinare în vremuri de pandemie.
Reiese cum că românii dar și rușii s-ar afla pe ultimul loc ca procent de vaccinare împotriva Sars-Cov2. Românii, cu doar 42,6% (după țara de origine) și 31% (după cetățenia română).
Turcii, rezidenți în Austria, conduc detașat în acest clasament. Materialul precizează însă că la interpretarea datelor, trebuie avut în vedere că Registrul național de vaccinări al Austriei nu ia în totalitatea lor în calcul vaccinările ce au avut loc în alte țări.
Un articol de dr. Alex Todericiu, Viena