Succesiunea, cunoscută și sub denumirea de moștenire, reprezintă procesul prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis către una sau mai multe persoane care sunt în viață. Acest transfer de bunuri are loc fie prin intermediul legii, fie în baza unui testament. Dar ce se întâmplă dacă întârziați să faceți succesiunea, de exemplu pentru că nu sunteți în țară, sau decideți să nu o faceți deloc? Vă explicăm în continuare. (Continuă după fotografie)
Moștenirea în România: ce trebuie să știți
Conform legislației în vigoare, moștenirea poate fi de două tipuri:
► Moștenirea legală – Aceasta este cea mai comună formă de succesiune și are loc atunci când defunctul nu a lăsat un testament. În acest caz, bunurile sunt împărțite între moștenitorii legali, în ordinea și proporțiile stabilite de lege. Pentru a avea calitatea de moștenitor legal, o persoană trebuie să fie în viață la momentul deschiderii succesiunii și să aibă capacitate succesorală.
► Moștenirea testamentară – Acest tip de moștenire are loc atunci când defunctul, în timpul vieții, își exprimă printr-un testament valabil dorințele cu privire la modul în care dorește să fie împărțite bunurile sale. Testamentul este un act unilateral, personal și revocabil, prin care testatorul stipulează ce se va întâmpla cu patrimoniul său după moarte, conform articolului 1.034 din Codul Civil.
Citiți și ► Moștenirea în Austria: Rudele nu trebuie să alerge iar bunurile sunt transferate corect către moștenitori
Ce se întâmplă dacă nu faceți succesiunea?
Dacă moștenitorii nu inițiază procedura succesorală într-un timp rezonabil, deși nu există un termen legal strict, pot apărea anumite dezavantaje. De exemplu, dacă succesiunea este dezbătută după doi ani de la deces, pe lângă taxele notariale, moștenitorii vor fi obligați să achite un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile ce au aparținut defunctului.
Dacă moștenitorii nu demarează procesul succesoral prin intermediul unui notar public sau al instanței de judecată, aceștia nu vor dobândi dreptul legal de proprietate asupra bunurilor moștenite, fie că este vorba despre bunuri mobile (cum ar fi un autoturism) sau imobile (terenuri, locuințe). Dovada dreptului de proprietate se face prin intermediul unui certificat de moștenitor eliberat de notar sau printr-o hotărâre judecătorească.
Fără aceste documente, deși moștenitorii pot folosi bunurile moștenite, nu le pot înstrăina legal. De exemplu, un apartament moștenit nu poate fi vândut decât după încheierea succesiunii, când moștenitorii devin, din punct de vedere legal, proprietarii acestuia. Numai proprietarul înregistrat poate semna acte juridice de înstrăinare a unui bun.
După câți timp pierdeți dreptul de moștenitor?
Dreptul la moștenire se pierde prin renunțarea la acesta printr-o declarație realizată de moștenitor. Totuși, art. 1.103 Cod civil prevede că dreptul de opțiune succesorală se pierde la expirarea termenului de un an de la data deschiderii succesiunii de moștenitorul care în această perioadă nu acceptă moștenirea în mod expres sau prin acte de acceptare tacită, fiind instituită astfel față de el o prezumție de renunțare.