Vinul, simbol ancestral al convivialității, al rafinamentului și al identității culturale europene, se confruntă astăzi cu o realitate tulburătoare: consumul mondial a scăzut la cel mai jos nivel din ultimele șase decenii. Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului, cifrele actuale ne trimit înapoi în timp, până în 1961 — un recul care pare de neconceput într-o epocă a luxului accesibil și a experiențelor gourmet. Însă în spatele paharului rămas pe jumătate gol se ascund schimbări sociale profunde, crize economice și o reconfigurare a gusturilor generațiilor tinere. Ce se întâmplă, așadar, cu vinul? Și ce spune această criză despre noi, consumatorii de azi?
O îngrijorare care afectează și țara cu a doua cea mai mare suprafață de vie din lume și a treia ca producție, Spania. Un sector care generează locuri de muncă și venituri și promovează tradiții străvechi, dar care privește spre viitor cu îngrijorare, având în vedere schimbarea percepută în tendințele de consum. Mai exact, consumul global de vin a scăzut la 214 milioane de hectolitri în 2024, o scădere de 3,3% față de anul precedent și cel mai mic consum din 1961 , explică organizația. Cele mai mari două piețe, Statele Unite și Franța, au înregistrat scăderi și mai mari. Această scădere a consumului de vin este un fenomen observat de cel puțin un deceniu și cu atât mai mult dacă ne uităm la piețele tradiționale europene. În urmă cu un an, Registrul Internațional al Vinurilor și Băuturilor Spirtoase (IWSR) a publicat un raport care sublinia cauzele acestei tendințe, potrivit eleconomista.es.
Nu mai bem mai puțin pentru că nu ne mai place?
Interesant este că această criză nu se explică printr-o scădere a numărului de consumatori. Dimpotrivă, în piețe-cheie precum Statele Unite, Japonia sau Coreea de Sud, baza de consumatori de vin a crescut. Paradoxul se explică prin schimbarea modelelor de consum: oamenii beau mai rar și în cantități mai mici. Vinul este savurat, nu băut cu repetiție. Această „moderație activă” nu este o întâmplare, ci o alegere de viață, adoptată mai ales de generațiile tinere. Pentru mulți, reducerea consumului de vin este legată direct de grijă pentru sănătate, echilibru emoțional și chiar imagine publică. Într-o lume în care fiecare moment poate deveni viral, controlul devine esențial.
Citește și: Cea mai bună alegere: Culoarea de păr pe care ar trebui să o folosiți după vârsta de 40 de ani pentru a acoperi firele de păr gri și a arăta mai tânără
Consum de vin lucid, „sub control”
O treime dintre consumatorii de vin aleg ocazional să socializeze fără alcool. Optează pentru băuturi nealcoolice sau planuri care exclud complet băutura – o decizie influențată de trenduri virale precum „Octombrie sobru” sau „Ianuarie uscat”. Rețelele de socializare nu doar amplifică aceste mișcări, ci le transformă în simboluri ale unui nou statut: cel al adultului responsabil, lucid, „în control”. Pentru Generația Z și millenniali, asocierea mesei cu un pahar de vin este o practică din alt secol. Ei sunt curioși, deschiși și gata să experimenteze: kombucha, mocktail-uri artizanale, beri cu arome exotice sau băuturi pe bază de plante. Vinul devine doar o opțiune printre multe altele, și nu întotdeauna prima alegere. Citește și: Culoarea Anului promite bunăstare și rafinament. Nuanța sofisticată care domină tendințele
Mai rar, dar mai bun
În mod ironic, această scădere a consumului general nu înseamnă că vinul este uitat. Dimpotrivă, cei care continuă să-l consume caută acum calitate în loc de cantitate. Produsele premium, etichetele de nișă și experiențele personalizate câștigă teren – chiar dacă ritmul lor de creștere începe să încetinească. Criza economică globală, inflația și incertitudinile financiare au schimbat nu doar ce cumpărăm, ci și cum vrem să ne simțim când o facem: privilegiați, conectați cu terroir-ul, parte dintr-o poveste.
Citește și: Cel mai sigur loc ca să testezi rujuri și să nu greșești în alegere
Ceea ce se întâmplă cu vinul nu este un simplu trend, ci o reconfigurare profundă a relației noastre cu plăcerea, identitatea și socializarea. Vinul – băutura care timp de milenii a acompaniat ritualuri sacre, mese în familie și marile întâlniri culturale – este acum interogat. Nu pentru că și-ar fi pierdut gustul, ci pentru că lumea s-a schimbat.
Inflație și tarife
Pe lângă aceste schimbări ale tendințelor globale, care se observă de mai mulți ani, există o serie de circumstanțe actuale care au impact asupra consumului de vin. Pe de o parte, creșterea generală a prețurilor vinului, cauzată de valul inflaționist global, care afectează toate produsele și de care acest sector nu a putut scăpa. Și, deși efectele sale nu pot fi încă măsurate, sectorul vinicol este afectat și de incertitudinea cauzată de războiul tarifar promovat de Donald Trump. Atâta timp cât tarifele americane pentru vin rămân la 10%, acest produs își va menține statutul pe cea mai importantă piață din lume.
Însă, având în vedere că 47% din vinul mondial este exportat, orice bariere care apar creează distrageri pe piață. Trebuie reamintit faptul că Statele Unite au fost cel mai mare importator de vin în 2024 ca valoare, cu un total de 6,3 miliarde de euro; și al treilea ca volum, doar după Germania și Marea Britanie. Situația globală obligă companiile din sector să își regândească modelele de afaceri, să se concentreze pe inovație și să găsească modalități de a se conecta cu noile generații . Într-o lume a gusturilor și obiceiurilor în schimbare, supraviețuirea vinului, în special a vinului spaniol, va depinde de capacitatea sa de a se adapta fără a-și pierde esența.