Proverbul românesc „vorbă multă, sărăcia omului” se referă un singur lucru: dacă vorbim mult și fără noimă este foarte probabil să nu ajungem nicăieri. Dar de ce mulți oameni vorbesc mereu mult în conversații? Există o motivație care evidențiază aspecte curioase și detalii pe care trebuie absolut să le cunoști. Încă de la o vârstă fragedă, învățăm să citim emoțiile celorlalți, să interpretăm semnalele sociale și să ne modulăm comportamentele în funcție de reacțiile la mediul înconjurător. Această orientare spre exterior, către celălalt, stă la baza relațiilor noastre cele mai profunde. Dar ce se întâmplă când, într-o conversație, ne dăm seama că vorbim mai mult decât alții? Este doar egocentrism, nevoie de atenție sau se ascunde ceva mai complex în spatele acestui lucru?
Psihologia ne oferă răspunsuri surprinzătoare. Vorbirea multă, mai ales într-un context social, poate dezvălui la fel de multe despre sinele nostru interior, precum și despre abilitățile noastre relaționale. Și pentru a înțelege pe deplin acest comportament, trebuie mai întâi să explorăm un concept cheie: teoria minții sau abilitatea cognitivă de a atribui stări mentale propriei persoane și altora, recunoscând că aceste stări pot fi diferite de ale noastre. Simplu spus, este abilitatea care ne permite să „pătrundem în mintea” altora, să ne imaginăm ce gândesc, cum simt și de ce acționează într-un anumit fel.
Iată ce înseamnă să vorbești mai mult decât alții în timpul unei conversații
Abilitatea dezvăluită în această teorie se dezvoltă la copii în jurul vârstei de 4 ani și se perfecționează pe măsură ce cresc. Este o funcție esențială pentru a trăi în societate, deoarece ne permite să dezvoltăm empatie, cooperare și comunicare eficientă. Când un copil înțelege, de exemplu, că o altă persoană poate crede în mod eronat că un obiect se află într-un anumit loc, a făcut un pas fundamental în dezvoltarea teoriei sale despre minte: a învățat să distingă propriile cunoștințe de cele ale altora. În conversațiile de zi cu zi, exersăm această abilitate tot timpul.
Citește și: Cea mai bună alegere: Culoarea de păr pe care ar trebui să o folosiți după vârsta de 40 de ani pentru a acoperi firele de păr gri și a arăta mai tânără
De fiecare dată când spunem o poveste, facem presupuneri despre ceea ce știe sau nu știe cealaltă persoană și ne adaptăm discursul în consecință. Când vorbim despre alții, practicăm teoria minții. Explicăm, interpretăm, imaginăm emoții: ne punem întrebări de genul „De ce s-a comportat așa?” sau „Cum s-ar fi simțit ea în situația respectivă?
Citește și: Culoarea Anului promite bunăstare și rafinament. Nuanța sofisticată care domină tendințele
Navigarea într-o lume socială complexă
Aceste procese nu sunt doar exerciții cognitive, explică forumagricolturasociale.it. Ne ajută să navigăm într-o lume socială complexă, să citim printre rânduri, să surprindem nuanțele emoționale și să răspundem corespunzător chiar și la semnale nonverbale, cum ar fi o expresie iritată sau o tăcere bruscă. Teoria minții, în acest sens, este radarul nostru emoțional și social. A vorbi mai mult decât alții în timpul unei conversații poate avea diferite semnificații. De la o dorință autentică de a împărtăși la o modalitate de a gestiona anxietatea, de la un gest narcisist la nevoia de conexiune profundă.
Citește și: Ce înseamnă să faci același desert în fiecare weekend, conform psihologiei
Nu există o regulă universală, dar există un principiu călăuzitor: conștientizarea de sine și a celorlalți. Există însă un lucru pe care ar trebui să-l ținem mereu în considerație: se referă la echilibrul dintre ceea ce suntem și cum ne percep ceilalți. Concentrarea asupra ta este esențială pentru a crește și a învăța și, mai presus de toate, pentru a te iubi pe tine însuți fără a te compara constant și „nesănătos” cu ceilalți.