Miniștrii de Interne ai Uniunii Europene (UE) sunt așteptați să aprobe joi aderarea pe deplin a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Această decizie marchează o etapă importantă în extinderea „celei mai mari zone din lume fără controale la frontierele interne”. Aderarea celor două state la zona de liberă circulație are implicații semnificative atât pentru călători, cât și pentru economia Uniunii. Decizia vine după negocieri complexe și este considerată un pas istoric pentru întărirea cooperării și mobilității în Europa. (Continuă după fotografie)
Peste un deceniu de așteptare pentru cele două țări
Comisia Europeană, care evaluează dacă sunt îndeplinite cerințele de aderare, a dat undă verde celor două țări în 2011. Cu toate acestea, au persistat îndoieli cu privire la problemele de guvernanță și imigrație în rândul unor state membre ale UE. După ce Țările de Jos și-au ridicat dreptul de veto anul trecut, Austria a fost următoarea țară care s-a opus și avea îngrijorări cu privire la migrație și gestionarea frontierelor.
Citiți și ► Schengen, Austria face un anunț istoric: renunță la veto-ul împotriva României
Consiliul European a venit cu o soluție parțială a impasului, fiind eliminate controalele pentru cele două țări la frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024, dar cu menținerea controalelor la frontierele terestre. La sfârșitul lunii noiembrie, la o reuniune la Budapesta sub președinția maghiară a Consiliului UE, Ungaria, Bulgaria, România și Austria au convenit asupra unui „pachet de protecție a frontierei” care a deschis calea pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre. Astfel ca Bulgaria și România să devină membre cu drepturi depline a Spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025. După aprobarea provizorie de către ambasadorii UE, Bálint Ódor, Reprezentantul Permanent al Ungariei pe lângă UE, a numit decizia „o piatră de hotar”.
Pierderi uriașe pentru transportatori
Comitetul Economic și Social European (CESE), un organism consultativ al UE, a declarat că „acordarea statutului Schengen deplin Bulgariei și României va aduce beneficii și pieței unice a UE, deoarece orice limitări ale libertății de circulație în UE afectează negativ competitivitatea UE și împiedică creșterea economică.”
Citiți și ► Ursula von der Leyen a anunțat în limba română că suntem ca și intrați în Schengen
Un studiu al Institutului de Cercetare Economică al Academiei Bulgare de Științe (ERI) spune că aderarea parțială a Bulgariei la spațiul Schengen a cauzat pierderi anuale de peste 834 de milioane de euro. Întârzierile la frontierele terestre din România au costat operatorii de transport 90 de milioane de euro și alte pierderi suplimentare de 2,32 miliarde de euro, a raportat CESE.
„Companiile din cele două țări plătesc miliarde de euro anual din cauza costurilor de logistică crescute, întârzierilor care afectează livrările de bunuri și echipamente și creșterea salariilor pentru combustibil și șoferi. Prețurile mai mari transferă aceste costuri asupra consumatorilor. Există efecte negative asupra mediului, turismului și mobilității transfrontaliere a forței de muncă, pentru a numi doar câteva”, a declarat Mariya Mincheva, care a condus pregătirea avizului CESE.
Ce înseamnă pentru Europa aderarea României și Bulgariei la Schengen
Intrarea deplină în Spațiul Schengen va însemna și că România și Bulgaria vor adopta Sistemul de intrare/ieșire al UE, noul sistem digital de frontieră care va fi introdus treptat anul viitor după mai multe întârzieri. Călătorii care ajung în Bulgaria și România din afara UE și nu au nevoie de viză vor avea obligația de a avea o autorizație de călătorie (ETIAS), care va costa 7 de euro atunci când aceasta va fi introdusă.
De la aderarea la UE în 2007, cele două țări au accesat progresiv bazele de date privind afacerile interne și securitatea UE, inclusiv Sistemul de informații Schengen. Acest lucru permite autorităților de frontieră, de imigrare, de poliție, vamale și judiciare să consulte alertele la nivelul UE privind persoane și obiecte.
Ce este Spațiul Schengen
Spațiul Schengen a fost introdus în 1985 și era format din cinci țări (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos) și de atunci s-a extins pentru a include 29 de țări (toate statele membre ale UE fără Cipru și Irlanda, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Cu România și Bulgaria, spațiul Schengen se întinde pe 4,5 milioane de kilometri pătrați și o populație de 450 de milioane.