Sari la conținut

Ce înseamnă când o persoană verifică de mai multe ori dacă a închis ușa casei sau a mașinii, potrivit unui psiholog

Etichete:
19/09/2024 10:30 - ACTUALIZAT 19/09/2024 10:33

Mâna sus cine nu a avut măcar o dată în viață teama că nu a închis ușa după ce a plecat de acasă. Multora dintre noi ni s-a întâmplat ca, chiar înainte de a merge la culcare sau când am plecat deja din casă, să ne întrebăm: „Am închis ușa?”. Unii chiar se ridică din pat sau se întorc să verifice, chiar și de mai multe ori. Ce înseamnă când o persoană verifică de mai multe ori dacă a închis ușa? Acest act este de rutină poate fi normal pentru mulți oameni, dar pentru alții poate fi un semn al unei tulburări de anxietate. Imaginați-vă că cineva verifică dacă ușa de la intrare este încuiată de duzină de ori și se plimbă prin casă pentru a se asigura că totul este în ordine. Continuați să citiți după fotografie

Ce înseamnă când o persoană verifică de mai multe ori dacă a închis ușa

Acest comportament ar putea indica tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), un tip de tulburare de anxietate caracterizată printr-o obsesie puternică pentru control , încercarea de a gestiona ceea ce nu poate fi controlat și cu gânduri negative recurente legate de acea obsesie.
Citește și: Adio hârtie igienică: noua tehnologie chineză care va schimba modul în care mergi la baie

Ce înseamnă când o persoană verifică de mai multe ori dacă a închis ușa

Deși mulți dintre noi se pot confrunta cu momente bruște de incertitudine, precum înainte de a pleca în vacanță (Am oprit corect gazul? Am încuiat toate geamurile?), dacă acest lucru se repetă în mod constant poate duce la un comportament de control compulsiv. Cercetări recente de la Universitatea Concordia din Montreal (Canada) publicate în Journal of Obsessive-Compulsive and Related Disorders sugerează că explicația din spatele acestei manii ar putea fi teama de a pierde controlul. „Am arătat că oamenii cărora le este frică să-și piardă controlul au o tendință mai mare de a se angaja mai des în comportamentele de control ”, spune Adam Radomsky, co-autor al studiului citat de infobae. Psihologul adaugă că „când tratăm în clinică, putem încerca să reducem convingerile pacienților despre pierderea controlului, ceea ce ar trebui să le reducă simptomele”. Continuați să citiți după fotografie
Citește și: Testul de personalitate care îți dezvăluie inteligența în funcție de modul în care îți porți geanta

Cum a fost realizat acest experiment

Pentru a realiza studiul, cercetătorii au recrutat 133 de participanți dintr-un grup de studenți, cărora li s-au efectuat electroencefalograme false (EEG) pentru a măsura activitatea electrică a creierului. Unii dintre ei au primit informații false despre riscul lor de a-și pierde controlul asupra gândurilor și acțiunilor lor, spunându-le că sunt expuși unui risc ridicat sau scăzut, la întâmplare. Odată ce participanții au crezut că au un autocontrol fie ridicat, fie scăzut, li s-a cerut să finalizeze o sarcină pe un computer. Sarcina a fost să „controleze ritmul imaginilor”, făcându-le să dispară de pe ecran înainte de a face acest lucru singure. Ceea ce nu știau participanții era că nu aveau control real asupra imaginilor, deoarece acestea erau programate să apară și să dispară în anumite momente. Continuați să citiți după fotografie
Citește și: De ce unii oameni întârzie mereu? Cheile pentru înțelegerea acesteia, conform experților

Temerile și convingerile despre pierderea controlului

Rezultatele cercetării au arătat că cei care credeau că sunt expuși unui risc mai mare de a pierde controlul asupra acțiunilor lor au avut un comportament mai meticulos și mai detaliat în comparație cu cei care au fost informați că ar putea menține controlul. Aceste rezultate au susținut ipoteza inițială a cercetătorilor: temerile și convingerile despre pierderea controlului pot crește riscul unei game largi de probleme, inclusiv tulburarea de panică, fobia socială, tulburarea de stres post-traumatic și anxietatea generalizată, printre altele.
Citește și: Culorile folosite de cei mai puțin inteligenți: acestea sunt concluziile AI