Pe măsură ce noul coronavirus a început să se răspândească în întreaga lume, specialiştii au susţinut că pandemia va disparea odată cu creşterea temperaturilor, ca în cazul gripei sezoniere. Apoi, ca şi în cazul necesităţii purtării măştilor, s-au răzgândit.Şi totuşi întrebarea rămâne: Trăiește sau nu pe timpul verii?
Trei luni mai târziu de la declanşarea pandemiei, scăderea în intensitate a epidemiei observată pe Bătrânul Continent în aceste zile de iunie retrezește ipoteza unei „sezonalități” pentru noul coronavirus, scrie AFP.
Ideea a făcut obiectul mai multor studii în avalanșa de publicații științifice care însoțește valul pandemic.
„Numeroase virusuri sunt sezoniere, precum cel al gripei sau VRS (responsabil de bronșiolite la sugari”, notează epidemiologul Antoine Flahault.
SARS-CoV-2 ar putea deci și el să fie subiectul influenței anotimpurilor: temperatură, umiditate, însorire sau comportamente umane. Care sunt argumentele în favoarea acestei afirmații?
Începe să scadă în intensitate
Înainte de toate, virusul a apărut la finalul anului 2019, iarna, în China continentală. Ulterior „a antrenat epidemii puternice în zonele temperate din emisfera nordică între ianuarie și mai” enumeră Pr Flahault, în condițiile în care „activitatea sa era mai redusă în zonele temperate din emisfera sudică”.
De câteva săptămâni, „vedem cam peste tot o scădere pronunțată, cu excepția țărilor din regiunea nordică precum Suedia, Polonia și unele state din SUA”, continuă acest expert care conduce Institutul de Sănătate Globală al Universității din Geneva.
În schimb, „la apropierea iernii australe, Argentina, Chile, sudul Braziliei, Africa de Sud cunosc creșteri epidemice foarte puternice care le amintesc pe cele ale noastre de acum câteva luni”, adaugă el.
„Impresia este, pe ansamblu, că există o frână estivală, dar ar putea fi doar parțială și nu va reuși în mod necesar să împiedice circulația, poate moderată, pe perioada întregii veri în emisfera noastră”, potrivit lui Antoine Flahault.
Președintele Consiliului științific Covid-19 care consiliază guvernul francez asupra epidemiei, Jean-François Delfraissy, evocă și el această ipoteză.
„Scenariul numărul 1” așteptat pentru vară este cel al „unui control al epidemiei” în țară, grație „consecințelor carantinei” dar și „faptului că virusul este poate sensibil la temperatură”, a declarat el, la radio France Inter.
Sezonalitatea SARS-CoV-2 rămâne o ipoteză dificil de verificat, temperează specialistul în boli infecțioase Pierre Tattevin. În momentul în care temperaturile și gradul de însorire crește în Europa, continentul era deja în carantină, subliniază el. Astfel, este dificil de distins între influența anotimpurilor și efectul carantinei în ceea ce privește încetinirea accentuată a epidemiei.
„Sunt atât de mulți parametri care intră în calcul încât nu putem ști ce este legat de climat, ce este legat de sezon sau de faptul că oamenii sunt mai atenți”, subliniază doctorul.
Imunitatea colectivă redusă, marea problemă
Un studiu al cercetătorilor universității americane Princeton, publicat în mai în revista Science, vede un efect secundar al temperaturii și umidității în propagarea virusului, cel puțin în primele etape ale pandemiei.
„Virusul se propagă repede, indiferent de condițiile climatice”, afirma unul dintre autori, Rachel Baker. Deoarece există un factor mai important pentru circulația SARS-CoV-2: imunitatea colectivă redusă.
Antoine Flahault reamintește totuși că sezonalitatea unor viruși precum cel al gripei nu se rezumă la temperatură și umiditate. Intră în discuție gradul de însorire (rolul distrugător al razelor ultraviolete asupra anvelopei virusului) și comportamentele legate de sezon (oamenii petrec mai mult timp în exterior atunci când vremea este frumoasă).
Gripa nu provoacă niciodată epidemii în Europa în vară, dar este prezentă tot anul în zonele intertropicale.
Un coronavirus sezonier ar deschide ușa spre o vară mai liniștită în emisfera nordică, dar și spre o toamnă și iarnă mai amenințătoare cu un „risc mare de reapariție” când vine frigul.
„Este o ipoteză care rezistă dacă acceptăm ideea unei componente sezoniere. Pandemiile de gripă au toate un al doilea val, întotdeauna hibernal în zonele temperate din emisfera nordică”, subliniază Pr Flahault.