Câți români trăiesc în Austria în 2025: Austria devine tot mai mult un mozaic multicultural, iar românii joacă un rol tot mai important în această transformare demografică. Potrivit celui mai recent raport prezentat de Statistik Austria și Ministerul Integrării, românii reprezintă a doua cea mai numeroasă comunitate de cetățeni străini din țară, după germani.
Câți români trăiesc în Austria în 2025
Populația Austriei depășește în prezent 9 milioane de locuitori, dintre care aproape 28% au origini în afara granițelor. Statul austriac recunoaște deschis că fără imigrație, numărul locuitorilor ar fi scăzut la nivelul anilor 1950. Pe fondul unei natalități negative, doar valul migrator menține în echilibru demografia. În acest context, românii s-au impus ca o comunitate semnificativă și stabilă, cu o prezență tot mai vizibilă în toate regiunile țării.
Cel mai mare grup dintre cele 1.855.400 de persoane care locuiau în Austria la 1 ianuarie 2025 și care nu aveau cetățenie austriacă îl reprezintă 239.500 de cetățeni germani, urmați de 155.700 de cetățeni români, 124.800 de cetățeni turci și 122.500 de cetățeni sârbi. Pe locurile cinci până la zece se află cetățenii din Ungaria, Croația, Siria, Bosnia și Herțegovina, Ucraina și Polonia.
În ceea ce privește ritmul de creștere, românii se situează pe locul patru, cu peste 32.000 de noi intrări în ultimii cinci ani, depășind comunități tradițional bine reprezentate. De la începutul anului 2020, cele mai puternice creșteri în numere absolute s-au înregistrat în rândul persoanelor cu cetățenie ucraineană (+76.300), siriană (+53.300) și germană (+39.500).
Citiți și ► Nicușor Dan, vizite oficiale în următoarele zile în Austria și Germania, cu cine se va întâlni și în ce zile va fi prezent în cele două țări
Doar 16,4% comunică exclusiv în limba germană
În plus, a fost chestionată și utilizarea limbii în diverse situații. 45,1% dintre imigranții chestionați au declarat că comunică acasă predominant sau exclusiv în limba maternă, în timp ce 16,4% exclusiv sau predominant în germană, relatează Heute.
Comunicarea cu prietenii se face mai frecvent în limba germană: 30,0% au declarat că vorbesc germana exclusiv sau predominant cu prietenii, 48,7% germană în combinație cu o altă limbă. 21,2% au comunicat cu prietenii predominant sau exclusiv în limba lor maternă.
Sentimentul de apartenență și provocările integrării
Deși peste 75% dintre imigranți spun că se simt parte a societății austriece, procesul de integrare nu este lipsit de provocări. Interesant este că 64,7% dintre ucraineni – o comunitate în creștere – nu resimt aceeași apartenență ca românii sau sirienii, care au un grad mai ridicat de integrare emoțională și socială. Acest aspect este interpretat de autorități ca un indicator al reușitei sau eșecului politicilor de integrare.
Ministrul Integrării, Claudia Plakolm, atrage atenția că doar apartenența declarativă nu este suficientă. Ea subliniază că noii veniți trebuie să respecte valorile și legile Austriei și să contribuie activ la economia statului. Una dintre problemele majore semnalate este rata de neparticipare la cursurile de valori și integrare: unul din cinci migranți nu se prezintă deloc, iar guvernul ia în calcul aplicarea de sancțiuni.