Cât de greu își găsesc de lucru străinii în Austria: Integrarea pe piața muncii din Austria este un proces inegal pentru imigranți, iar șansele de angajare variază drastic în funcție de statutul legal, țara de origine și gen. Un nou studiu realizat de Synthesis Research și Fondul Austriac pentru Integrare (ÖIF) arată cine reușește să se angajeze rapid, cine pleacă și cine rămâne blocat la marginea economiei.
Cât de greu își găsesc de lucru străinii în Austria
Austria a înregistrat un aflux constant de migranți în ultimii 15 ani, dar realitatea arată că nu toți reușesc să se integreze în ritm egal. În timp ce unii își găsesc rapid un loc de muncă, alții se confruntă cu obstacole structurale care le întârzie sau chiar le blochează accesul pe piața muncii. Conform raportului, cetățenii UE și migranții din afara Uniunii care vin cu scop clar de muncă sunt cel mai bine integrați în economia austriacă. Aproximativ 75% dintre imigranții din UE își găsesc un loc de muncă în primul an, iar după 5-7 ani, rata de angajare urcă la 80%. Nici migranții din țări terțe nu stau prost, cu 74% angajați în primul an de la sosire.
Această integrare rapidă este în mare parte explicată de faptul că mulți dintre acești migranți vin în Austria cu scop profesional clar, beneficiind de un cadru legal stabil și de recunoașterea mai facilă a calificărilor. În schimb, refugiații parcurg un traseu mult mai lung și plin de obstacole.
Citiți și ► Schimbări privind condițiile de intrare în țară: Austria suspendă acest drept pentru străini
Pentru refugiați, procesul de integrare este adesea lent și incert. Multe luni, uneori chiar ani, pot trece până când obțin statutul legal care le permite să muncească. Chiar și atunci când primesc dreptul de ședere, bariera lingvistică, traumele și lipsa rețelelor de sprijin fac ca drumul spre angajare să fie anevoios. Totuși, datele arată o tendință pozitivă în timp, mai ales în cazul bărbaților. Dintre refugiații sosiți în 2015, 78% dintre bărbați erau angajați opt ani mai târziu.
Cine rămâne și cine pleacă?
Austria a primit peste 2,2 milioane de imigranți din 2009 până în prezent, cu un flux anual de 100.000 până la 200.000 de persoane. Majoritatea provin din UE, în special din Germania. Cu toate acestea, mulți cetățeni UE aleg să plece din Austria relativ repede: un sfert după un an, iar jumătate după 3-4 ani. Doar o treime se stabilesc pe termen lung.
Citiți și ► Ce vrea să facă Austria împotriva străinilor care nu se integrează: amenzi și restricții în acest stat federal
Migranții din afara UE tind să rămână mai mult timp: peste 50% rămân permanent, iar două treimi sunt încă în Austria la cinci ani după sosire. Situația refugiaților este mixtă. Din cei veniți în 2015, 60% mai sunt în țară, dar cei care au intrat în procesul de azil în 2022 au părăsit Austria în proporție de 70% deja în 2023.
Regiunea contează: unde locuiești îți poate decide viitorul
Locația în care se stabilesc refugiații influențează decisiv șansele lor de angajare. Cei care au ajuns în regiunile vestice sau centrale ale Austriei, unde șomajul este mai redus, au avut rate de angajare de peste 80% până în 2023. În schimb, în estul țării, în special în Viena, rata de angajare este mai scăzută, în jur de 59–62%.
Citiți și ► Fără telefon la muncă! Cazul angajaților cărora li s-a interzis folosirea telefonului în timpul programului. E legal?
Expertul în migrație Rainer Münz atrage atenția că în orașele mari, cum este Viena, comunitățile existente pot fi atât o resursă, cât și un obstacol. Ele facilitează găsirea de locuri de muncă în unele cazuri, dar pot deveni și zone de dependență de ajutoare sociale și stagnare lingvistică. În prezent, 72% dintre refugiații recunoscuți sau beneficiarii de protecție subsidiară locuiesc în Viena, iar jumătate dintre beneficiarii ajutorului social minim din capitală sunt refugiați sau persoane protejate.
Femeile imigrante, cele mai defavorizate
Un obstacol esențial pentru integrarea femeilor pe piața muncii este lipsa accesului la servicii de îngrijire a copiilor. Multe dintre imigrante sunt tinere mame, iar fără grădinițe sau creșe, nu pot participa la cursuri de limba germană sau la programe de integrare profesională.
Münz avertizează că, atâta timp cât Austria nu abordează problema accesului la îngrijire a copiilor pentru imigranți, o parte semnificativă a populației riscă să fie marginalizată economic. Acest cerc vicios blochează femeile imigrante în izolare și dependență, afectând nu doar prezentul, ci și viitorul generațiilor următoare.