Aceasta este cantitatea de plastic pe care o ingerați când beți din sticle PET. Apa din sticlele de plastic disponibile în comerț conține mult mai multe particule de plastic decât se presupunea anterior. În prezent, microplasticele au fost detectate aproape peste tot: de la inima și creierul uman până la zone îndepărtate din Arctica. Nu se cunosc încă prea multe despre particulele de plastic și mai mici – nanoplasticele. Particulele de plastic cu o dimensiune mai mică de 0,001 milimetri sunt foarte greu de detectat.
>>> Citiți și: Surprinzător! Austriecii beau mai mult ca românii, sunt în topul consumatorilor de alcool
Cantitatea de plastic pe care o ingerați când beți din sticle PET
Cantitatea de nanoplastice găsită în sticlele de apă PET standard i-a surprins chiar și pe oamenii de știință. Sticlele de plastic pot conține de până la 100 de ori mai multe nanoplastice decât se presupunea anterior. Echipa lui Naixin Qian de la Universitatea Columbia din New York a obținut sticle de apă convenționale din plastic de 1 litru de la 3 supermarketuri americane diferite și le-a examinat pentru a detecta nanoplastice. Fiecare dintre aceste sticle PET conținea aproximativ 240.000 de fragmente de plastic, scrie FutureZone.
Echipa de cercetători presupune că particulele sunt produse în principal atunci când sticla este stoarsă sau expusă la căldură. Un alt studiu a ajuns la concluzia că particulele de plastic ajung în apă ca un fel de abraziune atunci când capacul este deschis și înșurubat.
>>> Bacterii periculoase, celebra companie distruge 40 de milioane de sticle de apă
Cum sunt detectate nanoplasticele
Faptul că au putut fi detectate atât de multe particule se datorează în parte unei noi abordări. Echipa de cercetători a direcționat două fascicule laser către sticlă și a făcut ca anumite molecule să vibreze. Un algoritm special a fost apoi folosit pentru a determina câte fragmente de plastic au fost recunoscute.
Metode foarte asemănătoare de detectare a nanoplasticelor sunt, de asemenea, în curs de cercetare la TU Wien. Acestea implică iradierea unei mostre cu un laser. Lumina de la acest laser interacționează cu moleculele din eșantion, rezultând un schimb de energie. Moleculele iradiate vibrează apoi. Astfel, lungimea de undă a luminii lor se modifică și se poate crea un spectru, care poate fi văzut ca o amprentă digitală pentru particulele nanoplastice.
Nanoplasticele sunt peste tot
Microplasticele sunt fragmente care au între 5 milimetri și un micrometru – adică o milionime de metru. Un fir de păr uman are un diametru de aproximativ 70 de micrometri. Nanoplasticele sunt tot ceea ce măsoară mai puțin de un micrometru. Acest lucru înseamnă că se măsoară în miliardimi de metru.
Nanoplasticele sunt atât de mici încât, spre deosebire de microplastice, pot pătrunde mult mai ușor în fluxul sanguin prin intestine și plămâni. De acolo, poate ajunge direct la organe precum inima și creierul. De asemenea, particulele ar putea pătrunde în celulele individuale și intra în corpul copiilor nenăscuți prin placentă, potrivit unui comunicat al universității. Efectele exacte asupra sănătății sunt încă în mare parte neclare și fac în prezent obiectul mai multor proiecte de cercetare.