Călin Georgescu: „În România nu mai avem apă, hrană și energie” – Călin Georgescu a susținut un discurs extrem de dur miercuri, la ieșirea de la Tribunalul București, după ce a aflat că rămâne sub control judiciar. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a afirmat că situația sa personală nu reprezintă miza reală a dosarului, ci starea generală a României. În fața jurnaliștilor, Georgescu a vorbit despre un stat care își persecută cetățenii și despre o societate care riscă să devină complice prin tăcere. [VIDEO la final]
Control judiciar menținut și acuzații directe la adresa statului
Tribunalul București a respins, miercuri, 17 decembrie, contestația depusă de Călin Georgescu împotriva deciziei primei instanțe, menținând măsura controlului judiciar în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară. Decizia instanței este definitivă. La ieșirea din sediul tribunalului, Georgescu a lansat acuzații grave la adresa statului român, pe care l-a descris ca fiind ostil propriilor cetățeni.
„Este îngrijorător că foarte mulți oameni nu au nevoie de nicio dovadă ca să creadă minciuni, dar au nevoie de nenumărate dovezi ca să accepte adevărul. Statul trebuie să fie în slujba cetățeanului, dar el persecută și batjocorește poporul român”
În declarațiile sale, acesta a susținut că statul nu mai acționează în interesul populației și că instituțiile publice ar contribui la îndepărtarea oamenilor de adevăr. „Statul trebuie să fie în slujba cetățeanului”, a afirmat Georgescu, adăugând că, în opinia sa, autoritățile „persecută și batjocoresc poporul român”, în timp ce societatea asistă pasiv la aceste derapaje.
Citiți și: Român cunoscut din Viena, acuzat că a aranjat fuga lui Călin Georgescu din România
Călin Georgescu: „În România nu mai avem apă, hrană și energie”- Diferența majoră dintre hrană și mâncare”
Un punct central al discursului său a fost legat de ceea ce el numește pierderea capacității României de a-și asigura resursele esențiale. Călin Georgescu a afirmat că apa, energia și hrana sunt tot mai greu de asigurat, subliniind o distincție clară între „hrană” și „mâncare”. Potrivit acestuia, existența produselor pe rafturi nu echivalează cu o securitate alimentară reală pentru populație.
„Problema nu sunt eu. Vedeți, în România, astăzi, constatăm așa: apă nu mai este, energie nu mai este de mult, hrană este din ce în ce mai puțină. Mâncare este, dar diferența este majoră între ce înseamnă hrană și ce înseamnă mâncare”
Georgescu a mai declarat că este „îngrijorător” faptul că mulți oameni acceptă informații false fără dovezi, dar cer dovezi numeroase pentru a accepta adevărul. În viziunea sa, această stare de fapt ar fi rezultatul unui sistem care manipulează și descurajează spiritul critic, afectând capacitatea societății de a reacționa coerent.
Citițoi și: Cu cât a vândut Călin Georgescu vila din Austria. Actualul proprietar: „Un om deosebit de corect”
Avertisment privind complicitatea prin tăcere
Fostul candidat la prezidențiale a avertizat că pasivitatea populației are consecințe grave. El a afirmat că, dacă românii „văd, simt și tac”, nu mai pot fi considerați doar victime, ci devin complici. În acest context, Georgescu a susținut că o țară care „nu produce nimic” nu își poate apăra libertatea și nu poate funcționa ca un stat suveran.
„Dacă poporul român vede, simte și tace, înseamnă că nu este doar victimă, ci este complice. O țară care nu produce nimic, absolut nimic, nu are cum să-și apere libertatea”
În discursul său, acesta a legat direct securitatea economică de securitatea națională, afirmând că lipsa producției interne afectează capacitatea statului de a-și proteja cetățenii. Mesajul său a fost formulat ca un apel la conștientizare, insistând că problema nu este persoana sa, ci direcția în care se îndreaptă România.
Cereri de desecretizare și acuzații de „act premeditat”
Călin Georgescu a vorbit și despre ceea ce a numit un „act premeditat” al autorităților, referindu-se la decizii luate în structurile de putere. El a cerut public desecretizarea ședințelor CSAT și a unei ședințe informale a Curții Constituționale, susținând că refuzul de a face publice aceste documente ar demonstra teama statului față de adevăr.
În finalul declarațiilor, Georgescu a pus sub semnul întrebării caracterul democratic al ultimelor decenii, afirmând că un stat care se teme de propriii cetățeni nu mai poate fi considerat o democrație autentică. El a sugerat că, în opinia sa, România ar fi funcționat mai degrabă ca „o pușcărie mascată”, idee care a amplificat tonul dur al mesajului transmis.