Astăzi, burgerul nu mai este doar o simplă chiflă cu carne, roșii, salată și ceapă. Gama de opțiuni s-a extins, incluzând variante precum smash-burger sau burgeri cu carne de lux, oferite chiar și în restaurante de înaltă clasă, unde sunt servite cu foie gras și caviar. Această evoluție culinară a transformat burgerul într-un preparat apreciat nu doar de muncitori, ci și de președinți ai SUA.
Nașterea unui simbol culinar
Deși actuala formă a burgerului, cu chiflă, carne, legume și sos, a fost inventată între 1885 și 1904, există mai multe dispute cu privire la originea sa exactă. Diverse restaurante din New York, Wisconsin și Oklahoma susțin că au fost primele care au servit această combinație, relatează Der Standard. Potrivit Bibliotecii Congresului SUA, se consideră că burgerul a fost creat de Louis Lassen în 1900, în New Haven, Connecticut, când acesta a răspuns cererii unui client care dorea un prânz rapid la pachet.
CITIȚI ȘI ► A nu mânca slănină este o mare greșeală. „Unul dintre cele mai sănătoase alimente”
Rădăcinile antice ale burgerului
Surprinzător, burgerul își are originile încă din Roma antică, unde se servea un preparat numit Isicia omentata. Această rețetă antică, care se găsește în cel mai vechi manual de gătit din lume, De re coquinaria, descria un amestec de carne tocată cu nuci și condimente. Astfel, se poate spune că burgerul este un preparat cu o istorie milenară.
Influențele germane și răspândirea în SUA
Deși originea numelui nu are legătură cu termenul englezesc „ham”, orașul Hamburg din Germania joacă un rol important în povestea burgerului. În secolul al XIX-lea, emigranții germani au adus în SUA preparate precum friptura Hamburg și Frikadellen, care au devenit populare în porturi precum New York. La sfârșitul secolului al XIX-lea, friptura Hamburg a devenit un preparat apreciat datorită ingredientelor sale ieftine și a evoluat în diverse forme.
Ascensiunea burgerului ca fast-food
În anii 1920, burgerul a cunoscut o creștere în popularitate odată cu deschiderea primului restaurant White Castle în Wichita, Kansas, de către Walter Anderson și Billy Ingram. Anderson a adus o inovație majoră prin faptul că burgerii erau preparați în fața clienților, pentru a elimina orice îndoială cu privire la calitatea ingredientelor. De asemenea, el a standardizat procesul de gătire, asigurându-se că fiecare burger avea același gust.
Burgerii și globalizarea
În anii postbelici, lanțuri de fast-food precum McDonald’s și Burger King au început să își extindă operațiunile. McDonald’s a revoluționat industria, introducând un sistem rapid de preparare a burgerilor și deschizând restaurante în întreaga lume. În 1977, McDonald’s a deschis prima sa filială în Viena, la Schwarzenbergplatz, consolidând poziția burgerului ca un preparat global.
CITIȚI ȘI ► Studiu: Cercetătorii găsesc o legătură între chimicalele din alimente și lipsa somnului la tineri
Provocările moderne și tendințele viitorului
Astăzi, burgerul reprezintă nu doar un simbol al globalizării și al stilului de viață american, ci și o sursă de îngrijorare legată de probleme precum obezitatea, consumul excesiv de carne și impactul asupra mediului. În SUA, se vând anual aproape 50 de miliarde de burgeri, dar impactul asupra mediului este semnificativ: producerea unui kilogram de carne de vită consumă 15.415 litri de apă și emite 70 de kilograme de gaze cu efect de seră.
În acest context, burgerii pe bază de înlocuitori vegetali devin din ce în ce mai populari, oferind o alternativă mai sănătoasă și mai ecologică. Noile variante de burgeri vegetali imită aproape perfect gustul celor pe bază de carne și se aliniază cu noile tendințe de sustenabilitate.