Bucătăria variată a Austriei stă mărturie şi astăzi pentru marea monarhie. Viena, în special, a fost un creuzet culinar deoarece aici predominau aşa numiţii „venetici” ce călătoreau din Ungaria, Boemia, Slovacia, Ucraina, Bucovina, Polonia, Craina, Croaţia, Trieste, Dalmaţia sau din actualele landuri federale.
Cu toţii au adus în tolbă, la Viena, reţete culinare din ţara de origine, iar bucătăria austriacă le-a adoptat pe cele mai bune dintre ele!
1. Gălușca – O poveste de dragoste între diferite culturi
Specialitățile culinare traduc în gusturi sufletul unei țări atât de deschise către alte culturi. Astfel se explică cum, îmbinând un fruct chinezesc, caisa, cu o plantă din Oceanul Indian, zahărul, după o rețetă tipică Boemiei, gălușca a devenit simbolul culinar al pitoreștii regiuni Wachau. „Knödel“, după cum i se spune în germană, derivă din cuvântul „knode“, care înseamna nod, și se regăsește în mai multe culturi, sub mai multe denumiri.
Prima reprezentare a unei găluști se găsește în Tirolul de Sud, pe o frescă a capelei din cetatea Hocheppan, dar povestea acestui preparat începe de acum 4,000 de ani, pe malurile lacului din Austria Superioară, Mondsee. Aici arheologii au găsit resturi preistorice de găluște care atestă originea preparatului!
2. Tortul Sacher – Cel mai dulce secret al lumii
Tortul de ciocolată nu a fost inventat la Viena, însă, renumitul tort Sacher, da! Tortul preparat pentru prima oară în 1832 de un învățăcel talentat, Franz Sacher, impresionează în primul rând prin gust și design.
Faptul că tortul Sacher este cel mai renumit tort de ciocolată se datorează, mai ales, fiului creatorului său, Eduard Sacher, care a reușit, la finalul secolului XIX, să își facă tortul cunoscut aproape peste tot în lume, și să pună bazele unei povești de succes fără precedent: rețeta tortului este păstrată la mare cinste în seiful din hotelul cu același nume!
3. Tortul Linzer – O felie de istorie
Rețeta tortul Linzer este considerată a fi chiar prima rețetă scrisă din lume! Tortul a fost numit după capitala landului Austria Superioară și a devenit renumit datorită unui franc, Johann Konrad Vogel, care în 1822 a început să lucreze la văduva cofetarului din Linz, Katherina Kreß. Aici a început și povestea de succes a tortului care este astăzi la fel de renumit ca tortul Sacher, fiind un excelent suvenir dulce din Austria.
4. Cașcavalul Bergkäse – Pe chipul și asemănarea Alpilor
Bine condimentat și îmbietor, cașcavalul Bergkäse își are originile în Orientul Mijlociu, dar se prepară în vestul Austriei. Rețeta a ajuns destul de repede în Alpi datorită laptelui gustos care te lasă să guști farmecul Austriei cu fiecare picătură. Astăzi, diferitele feluri de iarbă și verdețuri consumate de vacile de pe pășunile alpine îți promit un gust inedit la fiecare degustare!
5. Ștrudelul – O legendă a patiseriei din toată lumea
Răsfățul culinar din făină care este considerat vienez prin excelenţă, ştrudelul cu mere sau brânză dulce, este un fel foarte important pentru bucătăria austriacă. Aceast produs dulce de origine turcă a migrat spre Viena prin Ungaria. De altfel, turcilor le datorăm şi cornurile, cafeaua, şi nenumărate condimente, dar şi porumbul, care până în secolul XIX se numea „grâu turcesc” şi era transformat în „turtă turcească”, adică mămăligă!
6. Bucătăria austriacă, o istorie internațională
Bucătăria variată a Austriei stă mărturie şi astăzi pentru marea monarhie. Viena, în special, a fost un creuzet culinar deoarece aici predominau aşa numiţii „venetici” ce călătoreau din Ungaria, Boemia, Slovacia, Ucraina, Bucovina, Polonia, Craina, Croaţia, Trieste, Dalmaţia sau din actualele landuri federale. Cu toţii au adus în tolbă, la Viena, reţete culinare din ţara de origine, iar bucătăria austriacă le-a adoptat pe cele mai bune dintre ele!
7. Găluştele la șervet – Un gust cu adevărat boem
Astăzi, Serviettenknödel (găluşca la şervet) din Boemia este un fel tot atât de popular ca şi ruda sa, dulcele Germknödel (tot un fel de găluşcă). Acest desert este servit uneori chiar ca fel principal și se umple cu „Powidl„, un fel de gem de prune, apoi se serveşte pudrat cu un amestec de mac şi zahăr. O variantă a desertului există și în Cehia, singura diferență fiind că varianta austriacă este mai mare. În traducere liberă: răsfăț mai mult în farfurie!
8. Șnițelul – Un simbol perfecționat la Viena
Contrar așteptărilor, renumitul șnițel vienez nu își are originile la Viena, ci la Veneția. Încă din secolul al XVI-lea, bucătarii italieni au gătit carnea dată prin firimituri de pâine albă, iar înaintea lor, probabil și populația evreiască din Constantinopol. Conform legendei, șnițelul a ajuns în Austria în jurul anului 1857, datorită mareșalului austriac Radetzky. Aici, șnițelul a fost rafinat și a devenit ceea ce cunoaștem și savurăm astăzi, o specialitate profund austriacă.
9. Powidltascherln și clătitele – Dulciuri de pe Tărâmul Boii
Nu este surprinzător că din Boemia vin și cele mai populare mâncăruri pe bază de făină, precum prăjiturelele cu brânză dulce, Buchteln boemiene (ca un fel de lădiţe cu gem), Powidltascherln (buzunare cu gem de prune) sau tăieţeii cu mac şi găluşte cu brânză dulce.
Traseul mult iubitelor clătite, o omletă ceva mai groasă, care se umple în special cu gem sau brânză dulce, a fost unul ceva mai sinuos. Clătite austriece au plecat de la franţuzescul Crêpe, au făcut un popas prin România sub formă de „plăcintă” și s-au mutat apoi în Ungaria pentru a se transforma în „palacsinta”. Abia la finalul călătoriei au ajuns în Austria unde au devenit Palatschinke de astăzi.
10. Melcii – Un afrodisiac autentic
Cine nu ar fi putut jura că melcii sunt o delicatesă franţuzească? Foarte greşit! În secolul XVIII, melcii se aflau printre alimentele de bază ale austriecilor. Aceștia pregăteau găluşte cu melci, pastă de melci, salate cu ouă și melci, ori chiar cârnaţi prăjiți de melci!
Un material austria.info