În aceste vremuri în care suntem tot mai dependenți de tehnologie, orice veste despre un potențial colaps al infrastructurii electrice globale stârnește îngrijorare. Iar când astfel de avertismente vin din partea unei inteligențe artificiale, reacțiile nu întârzie să apară. Recent, o predicție făcută de un model AI a devenit virală după ce a indicat 27 aprilie 2027 drept data la care ar putea avea loc un „blackout la nivel mondial” – o pană de curent care ar afecta simultan mai multe continente.
Deși nu are fundament științific, această afirmație a reaprins discuțiile despre vulnerabilitatea rețelelor electrice mondiale, dar și despre limitele și responsabilitățile pe care le implică utilizarea inteligenței artificiale în spațiul public.
Predicția care a speriat (și amuzat) internetul
Potrivit site-ului El Economista, totul a pornit de la o simplă întrebare adresată unei aplicații de AI: „Când va avea loc următorul blackout global?” Răspunsul a venit prompt și alarmant: „Pe 27 aprilie 2027”, fără alte detalii concrete. Sistemul a menționat, totuși, în treacăt, câteva cauze posibile – de la colapsul infrastructurii și ciberatacuri coordonate, la furtuni solare sau defecțiuni ale rețelelor interconectate.
Important de subliniat: modelul AI a precizat că este vorba despre un exercițiu speculativ, nu despre o profeție. Cu toate acestea, mesajul s-a răspândit cu rapiditate pe rețelele sociale și platformele video, unde a fost interpretat de unii utilizatori ca un avertisment autentic.
CITIȚI ȘI ► Austria în întuneric? Cât de real este riscul unui blackout
Cât de posibil este un blackout la nivel mondial?
Specialiștii în energie resping ideea unui blackout simultan la nivel mondial ca fiind extrem de puțin probabil. Rețelele electrice sunt gestionate regional, cu sisteme de protecție și izolare care limitează propagarea defectelor. Chiar și în cazul unor incidente grave, cum ar fi furtunile geomagnetice sau atacurile cibernetice, efectele ar fi locale sau regionale, nu globale.
Este adevărat că există vulnerabilități – cazuri documentate de atacuri asupra centralelor sau defecțiuni ale rețelelor au existat – dar un blackout sincronizat pe tot globul nu are susținere tehnică. În cel mai grav scenariu, ar putea apărea o criză energetică pe zone, dar nu o „oprire planetară” a curentului electric.
De ce prind aceste „profeții” pe internet?
Predicțiile făcute de inteligența artificială devin virale pentru că ating o coardă sensibilă: teama colectivă de necunoscut. Într-o eră în care lumea se confruntă cu crize climatice, instabilitate geopolitică și transformări tehnologice rapide, astfel de scenarii apocaliptice găsesc un public receptiv.
Instrumente precum ChatGPT, Gemini sau Copilot pot genera răspunsuri verosimile, dar se bazează pe modele statistice, nu pe informații din viitor. Ele nu pot prevedea ce va urma, ci doar formulează ipoteze plauzibile pe baza datelor deja existente. Problema apare atunci când utilizatorii interpretează aceste răspunsuri speculative drept adevăruri absolute, ignorând faptul că AI-ul nu face preziceri, ci simulări.
CITIȚI ȘI ► Planeta devine tot mai expusă riscului de blackout. Ce afectează grav rețelele electrice
Gândirea critică – cel mai bun „antivirus” informațional
Cazul acestei predicții despre un blackout global în 2027 este un exemplu clar al modului în care tehnologia poate genera dezinformare, chiar și neintenționat. Nu este prima dată când o „profeție” AI generează frenezie online, și cu siguranță nu va fi ultima.
De aceea, într-o lume în care algoritmii pot crea realități alternative, rămâne esențial să cultivăm spiritul critic și scepticismul sănătos. Inteligența artificială este un instrument puternic, dar nu un oracol. Iar responsabilitatea de a filtra și interpreta corect informațiile revine, în cele din urmă, oamenilor.