Autorităţile din Austria se confruntă de câţiva ani cu probleme legate de obiceiurile cu demonii Krampus care par să o fi luat razna în ultimii ani. Poliţia înregistrează violenţe şi beţie în creştere în perioada sărbătorilor tradiţionale. Krampus este un obicei tradiţional în Austria. Bărbaţi care poatră costume şi măşti merg pe străzi în încearcă să sperie copiii şi adulţii de la finalul lunii noiembrie până la mijlocul lui decembrie.
Krampus a devenit un motiv de sperietură în ultimii ani şi din cauza numărului din ce în ce mai mare de plângeri înregistrate la adresa celor care poartă costume de demoni şi creează panică, fiind de multe ori în stare de ebrietate, potrivit Mediafax.
În Carintia, poliţia a înregistrat în acest an o serie de incidente violente în cursul „Zilei Krampus”, pe 5 decembrie. O persoană a fost lovită peste faţă cu o creangă de mesteacăn, asociată sărbătorii tradiţionale, iar un copil în vârstă de 11 ani a ajuns la spital cu o plagă la coapsă. Chiar şi pompierii au avut probleme, doi dintre aceştia reclamând faptul că au fost bătuţi de un grup de persoane care purta măşti Kramus. La Salzburg, poliţia a fost solicitată să se ocupe de mai multe grupuri de persoane cu măşti tradiţionale care provocau probleme în centrul oraşului.
O înregistrare video difuzată joi în în Tirolul de Sud, pe partea italiană a graniţei, surprinde mai mulţi spectatori care fug îngroziţi după ce un grup de persoane purtând măştile tradiţionale încep să lovească o persoană căzută la pământ.
În oraşul din Austria Inferioară, un o persoană costumată în Percht, o divinitate păgână de la munte, a fost rănită grav la gât, după ce un spectator i-a apucat masca de coarne. În acelaşi timp, în Tirol, trei persoane îmbrăcate în Krampus s-au trezit cu costumele în flăcări după au aprins din greşeală o cutie de artificii.
Problema măştilor Krampus
Potrivit lui Peter Wiesflecker, istoric al culturii şi obiceiurilor austriece, creşterea numărului de reclamaţii are o explicaţie prin prizma modificărilor pe care celebrarea măştilor Krampus s-a modificat de la o tradiţie la un spectacol de masă.
În forma sa iniţială, susţine Wiesflecker, Krampus nu a fost o figură de diavol de sine stătătoare, ci un personaj domesticit de Sfântul Nicolaie, personaj care dă cadouri copiilor germani şi austrieci, pe 6 decembrie.
”În secolul al XIX-lea, spiritele rele Krampus au început să-i însoţească pe cei de la Sankt Nikolaus, în vizită la domiciliu, şi să-şi treacă uneori pragul pentru a speria copiii, dar energia lor anarhică era de obicei restrânsă şi controlată de omul bun cu barba albă stufoasă”, arată The Guardian .
Nevoia de a promova din punct de vedere politic obiceiurile populare specific austriece l-a luat pe Krampus de lângă stăpânul său începând cu ultimii ani ai secolului XX. De la un an la altul, fenomenul a crescut în amploare astfel că s-a ajuns ca la un eveniment din Salzburg, pe 23 noiembrie, aproximativ 1.000 de persoane mascate să cutreiere străzile oraşului. Încercările de a stabili limite între cei care se îmbracă în costume şi public nu au avut succes. La fel cum nu au reuşit să se impună nici interdicţiile legate de consumul de alcool.
„Dacă un grup de tineri cu măşti ar umbla pe străzi în orice altă noapte a anului, imediat ar fi chemată poliţia”, a spus Wiesflecker.
Asociaţiile care se ocupă de promovarea personajului tradiţional au început să îşi asume reguli pe care trebuie să le urmeze persoanele mascate. ”Krampus trebuie să îi facă pe spectatori să se înfioreze doar din aspect şi din mişcări, nu să provoace frică sau panică”, arată un ghid editat de asociaţia Krampus din municipalitatea Anif, în Salzburg. Este prevăzută chiar şi o zonă liberă de Krampus, unde pot merge cei care se sperie prea tare. În plus, celor care poartă măştile li se recomandă să nu îi lovească niciodată pe spectatori cu crengile de mesteacăn pe care le poartă în mâini ci numai să îi perie uşor. Nici alcoolul nu este recomandat, consumul fiind interzis până când persoanele implicate renunţă la măşti.
„Scopul Krampusului nu este să rănească oamenii”, a declarat Aleksander Andonov, care conduce Asociaţia Anif Krampus. „Noi vrem să scăpăm de frică. În final, binele învinge întotdeauna rău”.
În folclorul din Centrul Europei, Krampus este un personaj cu coarne, descris drept jumătate demon, jumătate capră care, în perioada sărbătorilor, îi pedepseşte pe copiii care nu au fost cuminţi. Apare în Austria, Bavaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Nordul Italiei, Trento, Tirolul de Sud, Slovacia şi Slovenia, originile sale fiind considerate precreştine.