Austria a devenit prima țară din Europa și rămâne singura care permite tinerilor de peste 16 ani să voteze la toate alegerile organizate. După mai mult de 10 ani de la implementare putem observa dacă această lege a făcut o diferență în numărul de adolescenți prezenți la vot și în rezultatele obținute. De asemenea, este posibil să vedem dacă merită ca această lege să fie aplicată la nivelul Uniunii Europene.
Se poate constata dintr-o statistică realizată de Parlamentul European cum au decurs alegerile europene de-a lungul anilor. Austria a aderat la UE în 1995, iar entuziasmul cetățenilor se vede prin prezența lor uimitoare.
Din 1999 până în 2004 se poate observa un declin. De la micșorarea vârstei minime de vot din 2007, din 2009 până în 2014, participarea a crescut și a rămas constantă. În 2019, cu ajutorul campaniilor organizate de UE pentru a încuraja tinerii să-și exercite dreptul de a vota, rata de participare a fost mai mare decât media europeană și cea mai mare din ultimii 23 de ani.
Scăderea vârstei de vot le dă oportunitatea tinerilor să-și facă opinia auzită și pornește o inițiativă de a educa populația din punct de vedere politic de la o vârstă fragedă.
Evoluția participării tinerilor austrieci la vot în ultimul deceniu
La alegerile din 2008, primele la nivel național de când s-a impus legea, participarea celor care au votat pentru prima oară a fost de 88%. La alegerile generale din 2013, numărul de participanții de 16-17 ani a fost de 63%, care este mult mai scăzut decât participarea generală de 80%. Între 2013 și 2017 interesul tinerilor austrieci pentru politică a crescut din nou. Conform unui studiu înainte de selecție, 86.9% din adolescenții de 16 spre 17 ani erau doritori să vină la vot.
O concluzie care poate să fie trasă din respectivele exemple este că prezența la vot depinde foarte mult de interesul tinerilor în politică. Aici este rolul statului să intervină și să ofere cursuri atât obligatorii, cât și opționale pentru educația politică. O strategie de termen lung poate să fie impusă: introducerea educației politice ca materie în școli și pregătirea profesorilor în acest domeniu pentru a ajuta studenții să-și formeze o opinie proprie fără a fi influențați de alte păreri.
Majoritatea tinerilor nu se simt reprezentați de partidele politice ale statului deoarece campaniile lor se concentrează, în mare parte, pe o paletă demografică mai în vârstă. Asta afectează negativ prezența la vot.
Sondajele făcute de Societatea Austriacă pentru Politica Europeană dau de înțeles că generația mai tânără este mult mai pro-UE decât seniorii săi. Oamenii care au între 14 și 25 de ani (majoritatea sunt încă în școală) au o părere mult mai favorabilă despre UE comparativ cu cei aflați între 26 și 35 care au intrat deja în piața muncii. Studiile finalizate de Societate arată că dacă populația este mai tânără, încrederea în UE și în deciziile ei este cu atât mai mare. Însă, un număr mare de cunoștințe despre UE nu înseamnă scepticism față de UE. Din contră, cei care sunt informați despre UE au o atitudine pozitivă despre integrarea europeană.
Un interes mult mai mare pentru tineri este politica națională deoarece asta le afectează direct traiul. Rapoartele arată că aproximativ 79% din tineri participă la alegeri locale, regionale sau naționale, media europeană fiind de 64%. În general, tinerii votează ori cu partidele de centru-stânga, ori de centru-dreapta.
Scăderea vârstei minime de vot ar putea rezolva problema prezenței la alegeri, creând obiceiul de participa de la o vârstă fragedă. De asemenea, ajută la formarea unei generații mai informate. Însă legea respectivă nu poate avea un impact la fel de mare dacă statul nu contribuie prin educația necesară.
Austria este un exemplu pozitiv, dar va mai dura până vom vedea schimbări semnificative.
Articol realizat de Taisia Fusea, stagiar CaleaEuropeană.ro