Austria, care nu renunță la planurile sale de a continua deportările de imigranți ilegali în Afganistan chiar și în contextul în care talibanii au preluat controlul capitalei Kabul, a sugerat luni crearea unor ”centre de deportare” în țări vecine cu Afganistan, anunță Reuters, citat de Agerpres.
Conservatorii cancelarului Sebastian Kurz au făcut din politica dură faţă de imigraţie un punct central al agendei lor şi au câştigat toate alegerile legislative începând de la criza migranţilor din 2015-2016, când Austria a preluat un număr de solicitanţi de azil echivalent cu peste un procent din populaţia sa.
Austria a fost unul dintre cele nouă state membre UE care au semnat săptămâna trecută o scrisoare în care subliniau Comisiei Europene nevoia ”solidarității față de statele care se confruntă cu o criză a migrației, pentru a preveni fluxurile ilegale și pentru a avea un sistem european de migrație și azil durabil și eficient care să ofere soluții rezistente la crize, reducând diferențele dintre state în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției de la Geneva din 1951 și consolidând eforturile diplomatice cu țările de origine și de tranzit ale migranților ilegali”.
Între timp, trei din cele şase state – Danemarca, Germania şi Ţările de Jos – şi-au schimbat poziţia.
”Dacă deportările nu mai sunt posibile din cauza restricţiilor ce ne sunt impuse de Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, atunci trebuie avute în vedere alternative”, au declarat ministrul de interne, Karl Nehammer, şi cel de externe, Alexander Schallenberg, într-un comunicat comun.
”Centre de deportare în regiunea din jurul Afganistanului ar fi o posibilitate. Aceasta necesită forţa şi sprijinul Comisiei Europene. Voi face această propunere la consiliul miniştrilor de interne” din UE, a adăugat Nehammer, referindu-se la reuniunea ce va avea loc miercuri în format online.
Cei doi oficiali au propus ca reuniunea să fie extinsă pentru a-i include și pe miniștrii de externe din UE cu scopul de a se coordona cu privire la poziția față de situația din Afganistan.
Doar că, la scurt timp, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că va convoca pentru marți o reuniune a miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre UE pentru a evalua situația din Afganistan, motivând că ”securitatea și bunăstarea cetățenilor săi, precum și securitatea internațională sunt în joc”.
Talibanii au preluat duminică puterea, după ce trupele insurgenților au reușit să pătrundă în capitala Kabul. Guvernul afgan, sprijinit de forțele occidentale, s-a prăbușit cu rapiditate după ofensiva-fulger a talibanilor, care l-a determinat pe președintele țării, Ashraf Ghani, să se refugieze într-o țară vecină.
Într-un gest disperat, mii de afgani au luat cu asalt aeroportul, în încercarea de a-și salva viața. Prioritate au misiunile diplomatice, diplomaţi din districtul ambasadelor din capitala Kabul fiind transferați către aeroportul internaţional Hamid Karzai începând de duminică.
Statele Unite au suplimentat astfel prezența de securitate la aproape 6000 de soldați, misiunea acestora fiind axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.
25 de țări membre UE, între care și România, cu excepția Bulgariei și Ungariei, și alte 40 de state au solicitat ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită acest lucru, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.
Anticipând că se va confrunta cu un val de refugiați, Comisia Europeană a subliniat nevoia unei revizuiri rapide a normelor Uniunii Europene în materie de migrație și azil.